„Trebuie să stopăm tăierea în masă a pădurilor”

22 Iun 2011

• Zilele trecute, directorul general al Fundaţiei Guard Forest, inginerul Gheorghe Deaconeasa, ne-a declarat că este implicat în mai multe proiecte de protecţie a mediului. Luând în administrare Situl Parâng, Deaconeasa şi-a luat angajamentul să protejeze speciile rare din acea zonă, animalele şi florile care în alte ţări sunt pe cale de dispariţie, însă la noi se găsesc încă în număr mare.

Rep.: La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc sărbătoarea „Ziua Bujorului de Munte”, care a ajuns la ediţia a II-a. Cum s-a desfăşurat evenimentul?

Gheorghe Deaconeasa: A fost o sărbătoare specială pentru că acum Fundaţia Guard Forest, pe care o reprezint, este administrator al Sitului Parâng şi am prezentat materialele de administrare. A fost un adevărat succes, la eveniment fiind prezenţi reprezentanţi ai agenţiilor din Gorj, şi mă refer aici la Garda de Mediu, la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi altele, dar şi reprezentanţi ai judeţului Vâlcea, poliţie, jandarmerie etc. Am prezentat bujorul de munte, exact unde este protejat şi pe ce zonă e protejat. Fiecare instituţie şi-a prezentat doleanţele în privinţa viitoarelor colaborări pentru protejarea faunei şi florei din Situl Parâng, iar acum avem posibilitatea să dăm în custodie anumite rezervaţii. Am prezentat protocoalele cu Jandarmeria şi Poliţia încheiate în ultima perioadă, protocoale încheiate de Ministerul Mediului, Administraţia Guard Forest şi Ministerul Intern, pe baza căreia jandarmeria poate să facă controale privind verificarea maşinilor care intră şi ies din Situl Parâng. Au fost multe discuţii şi îmbucurător este că s-a ajuns la concluzia că trebuie să ne ajutăm reciproc.

Reporter: Doriţi să transformaţi „Ziua Bujorului de Munte” într-o sărbătoare cu tradiţie, să înţelegem…

Ghe.D.: Aceasta este intenţia noastră, ca în fiecare an să facem „Ziua Bujorului”, iar de fiecare dată să stabilim o altă locaţie. Spre exemplu, anul viitor ne dorim să organizăm sărbătoarea în Gorj, iar în următorul an în Hunedoara. Nu am făcut anul acesta în altă parte pentru că nu aveam identificate zonele. Chiar în această perioadă facem şi o identificare topografică a locaţiilor respective ca să avem un control asupra acestor zone şi să ştim care sunt zonele protejate.

Rep.: Spuneţi-ne mai multe despre Fundaţia Gurad Forest. De când este înfiinţată şi care sunt principalele sale obiective?

Ghe.D.: Fundaţia este înfiinţată încă din 1996, dar din anul 2000 am transformat-o în fundaţie cu protecţia mediului. În 2006 chiar am avut inclus în statutul fundaţie  tot ce ţine de protecţia mediului înconjurător şi tot ce ţine de această reţea europeană care la noi este foarte dezvoltată faţă de celelalte ţări. Am dorit acest lucru datorită faptului că în România şi în special în Situl Parâng avem cele mai multe animale şi cele mai multe specii protejate, ce în alte ţări sunt pe cale de dispariţie. Noi încă le mai avem la un efectiv destul de mare. „Natura 2000” este o reţea europeană pe care am preluat-o şi noi, o asociaţie europeană care promovează acţiuni şi protejează mediul înconjurător şi animalele. Cea mai mare reuşită a noastră însă este că în februarie 2010 am reuşit să luăm în administrare acest sit, Parâng, şi am început să protejăm natura. Principalele obiective sunt protejarea carnivorele mari, pentru că sunt cinci specii de protejare. Sunt cele trei carnivore: ursul, lupul şi râsul. Pe lângă acestea mai e o specie de vertebrate şi o specie de peşti. Acestea încă există pe Latoriţa şi pe Obârşie. Şi apoi celelalte specii care să zicem, intră la lanţul trofic al acestor carnivore cum ar fi: cerbul carpatin, cocoşul de munte, bujorul de munte şi altele care s-a constat că sunt foarte multe specii în zonele noastre montane care nu au dispărut şi se pot menţine. Şi acesta este un alt obiectiv: menţinerea acestor relaţii între factorul antropic – omul, care este cel mai mare modificator de mediu şi speciile cu habitatelor lor.

Rep.: Ce planuri mai are Fundaţia Guard Forest pentru viitor, în afară de protejarea Sitului Parâng?

Ghe.D.: În afară de asta vrem să refacem, împreună cu primăriile din cele trei judeţe cu care ne desfăşurăm activitatea, acele perdele de protecţie ale terenurilor agricole, unde vegetaţia forestieră devine din ce în ce mai puţină, iar nisipurile se extind. Vom încerca să găsim alte modalităţi de promovare a tăierilor cu regenerare naturală, să facem o ingienizare a pădurilor şi a acestor zone. La ora actuală suntem singura ţară de unde se exportă foarte mult masă lemnoasă. Vâlcea, la tăieri de arbori, stă cât de cât bine faţă de alte judeţe, deşi nu ne putem lăuda. Avem bazine în care nu s-a tăiat niciun copac, cum este bazinul Latoriţa care încă se păstrează. Trebuie să eliminăm  şi să eliminăm aceste fenomene de tăiere. Fenomenul acesta s-a extins şi datorită faptului că sunt prea multe instituţii care administrează pădurile, prea multe instituţii care în loc să interzică tăierile în masă nu fac altceva decât să încurajeze. Înainte exista un anumit ciclu: se făcea un calcul anual să se vadă cât se poate tăia pe un bazin de 50.000 hectare şi se respecta acest lucru. Acum nu se mai respectă nimic. Pădurea se distruge. Atacul de insecte dăunătoare este la o intensitate destul de mare pentru că nimeni nu mai elimină arborii uscaţi şi arborii care sunt atacaţi. Toată lumea se îndreaptă spre pădurea verde.

Rep.: Relaţia cu autorităţile locale cum este?

Ghe.D.: Acum este bună. Încet-încet au început să ne ajute. A fost şi pornirea grea, din partea Ministerului de Mediu care încă nu avea legislaţia la pusă la punct. Şi acum au început să trimită în teritoriu legislaţia, să anunţe celelalte instituţii tot subordonate Ministerului Mediului care sunt obligate să ne ajute în această activitate şi să încerce să ne sprijine în colaborarea cu comunităţile locale. Multe comunităţi locale nu înţeleg că practic noi le oferim proiecte şi îi ajutăm să facă alte proiecte, să lase pădurea acolo unde este, să lase animalele în pace. Cel mai bine colaborăm cu Hunedoara. Primăria Petroşani ne ajută foarte mult, poate şi din cauză că sunt un pic mai ardeleni. Ne înţelegem cu ei mai mult decât cu autorităţile din judeţul Vâlcea.

CLAUDIA STANCIU

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Redactia

Telefoane:
+40 250 735 511
+40 350 806 801
Email:
voceavalcii@yahoo.com
redactia@voceavalcii.ro


Cautimasina.ro

Editorial

13
Feb2020
Distrugerea României

Distrugerea României

Written byRomeo POPESCU

Cei care conduc destinele românești după 1989 pot fi  considerați trădători de țară. După asasinarea Ceaușeștilor, România a intrat în stare de ocupație nedeclarată și plătește tribut. Cum altfel explicați distrugerea sistematică a economiei, din ordinul și cu supervizarea celor...

Opinii

11
Iun2020
Alianța care poate arunca în aer scena politică din Vâlcea

Alianța care poate arunca în aer scena politică din Vâlcea

Written byMagda POPESCU

Țineți minte cinci cuvinte: Buican vrea să fie președinte! Cine subestimează capacitatea politică a lui Cristian Buican face o greșeală imensă. Omul este un adevărat animal politic care știe ce vrea, dar și mai mult, știe și cum poate obține...