Veronel Rădulescu, avocatul care a făcut posibilă îndreptarea unei greșeli istorice

21 Feb 2013

 PROCES. Instanța Supremă din România a confirmat, în urmă cu un an, decizia din 1955 a Tribunalului de la Lisabona, prin care tatăl prințului Paul era recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea. Prințul Paul de România poate cere, acum,  în instanță, o parte din averea Regelui Mihai I, inclusiv palatele Snagov și Scroviștea. Procesul din România, care s-a încheiat, după 21 de ani, a hotărât că prințul Paul face parte din familia regală, iar redactarea de la ICCR a durat un an. Acum avem în față și redactarea hotărârii, care se întinde pe 50 de pagini, pusă la dispoziție de avocatul vâlcean, Veronel Rădulescu, cel care a făcut parte din echipa de apărători a prințului Paul de România. Se poate vorbi, fără teama de a gre și, că asistăm la un moment istoric, liniștea familiei regale din România, fiind zguduită din temelii, prin recunoașterea ASR Paul de România ca urmaș legal al regelui Carol al II-lea. Așa cum aminteam la acest succes istoric a participat și Veronel Rădulescu, care a acceptat să răspundă la câteva întrebări, în cadrul unui interviu.

Rep.: Domnule avocat Veronel Rădulescu, există multe zvonuri (neconfirmate, însă) care susțin că dvs. nu sunteți avocatul Casei Prințului Paul și că, anterior, ați fost angajat accidental și din rațiunile financiare ale moștenitorului, pentru oficializarea deciziei Tribunalului din Lisabona, spre a i se putea recunoaște și obține drepturile prințului din averea regelui Carol al II-lea. Cât este de adevărat ce se spune și care a fost strategia dvs. în obținerea dreptei sentințe?

Veronel Rădulescu: Celor care au această curiozitate pot să le spun un singur lucru: să citească cu atenție hotărârea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în dreptul numelor celor implicați în proces se află și numele apărătorilor lor. Alături de avocatul Liana Petrovici, l-am reprezentat pe Alteța Sa Regală Paul Philippe de România în procesul intentat Majestății Sale Regele Mihai I de România. Sunt alături de prințul Paul de România din anul 2011 și am încercat împreună să îndreptăm o mare eroare a istorie. Partea bună este că am și reu șit.

Rep.: În procesul de recunoaștere a unor hotărâri străine pe teritoriul României, cu privire la admiterea dreptului de filiație al lui Carol Mircea, tatăl prințului Paul, la Casa Regală a României, ați obținut o victorie apreciată. Dvs. ați afirmat că semnificația deciziei ICCJ este una complexă, nicidecum una care îi conferă clientului său doar dreptul la o parte din avere. Încercați să lămuriți, prin cuvinte pe înțelesul tuturor, ce înseamnă asta?

V.R.: Concret, acțiunea prințului Paul a fost motivată de dorința tatălui său, Printul Carol Mircea Grigore de Hohenzolern, de a- și reglementa starea civilă prin înscrierea în certificatul său de naștere la rubrica " tată" a Regelui Carol al-II-lea al României și pentru a avea toate drepturile ce-i revin ca urmare a recunoașterii și în România a hotărârii Tribunalului de la Lisabona. Din păcate, tatăl său a murit în anul 2004, în timpul procesului, nemaiapucând să- și vadă visul cu ochii. Acum, în 2013, fiii lui au apucat să trăiască momentul în care adevărul este repus în drepturile sale.

Rep.: De ce a durat mai bine de un an motivarea sentinței de către ICCJ, decizia fiind una istorică?

V.R.: Păi, dacă procesul a durat 21 de ani, vă dați seama ca termenul de motivare nu mai pare așa de lung. A fost un proces lung, anevoios, care s-a desfășurat pe mai multe planuri. Practic, a fost retrimis de două ori la rejudecare de către Înalta Curte de Casație și Justiție către Tribunalul Teleorman. Procesele, în România, au început încă din anul 1991. Tribunalul Teleorman, în 1995, admite cererea lui Carol Mircea Grigore, dispunând recunoașterea în România spre a beneficia de puterea lucrului judecat a sentinței din 6 februarie 1955 a Tribunalului din Lisabona. În 1999, urmează Curtea de Apel București care menține decizia de la Teleorman, respingând apelul introdus de regele Mihai. În 2002, Curtea Supremă de Justiție admite recursul regelui Mihai, casând deciziile de la Tribunal și Curtea de Apel, trimițând dosarul spre rejudecare la Teleorman. Circuitul prin instanțele de judecată se reia încă de două ori, ajungând, în anul de grație 2012, din nou, la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a judecat dosarul în 2012, motivarea apărând abia în 2013, cu câștig de cauză pentru moștenitorii legali ai lui Printului Carol Mircea Grigore.

Rep.: Care este, de fapt, istoria faptelor, pe care Casa Regală a României nu voia să o recunoască?

V.R.: La șiedința din 31 ianuarie 2012, noi am ridicat trei excepții, care ulterior ne-au fost și acceptate de instanță. Vedeți, pe parcursul procesului, ex-regele Mihai a implicat cât mai multe persoane în acest dosar. tocmai pentru tergiversarea și disiparea informațiilor. Au apărut persoane care n-aveau nicio calitate sau filiație cu familia regală. Aceste persoane au fost aduse în proces de MS Mihai I și de Anne de Bourbon, nu de către ASR Prințul Paul. Ele au fost eliminate din proces, fiind doar moștenitori testamentari, care au decedat și nu au moștenitori care să îi succeadă. Acțiunile lui Mihai I au fost pentru ca urma și fratelui sau - ai lui Carol Mircea Grigore - să fie înlăturați de la obținerea drepturilor ce li se cuvin. Rolul meu în acest proces a fost să găsesc soluții procedurale de scoatere din proces a acestor persoane. Soluții pe care, așa cum vedeți, le-am găsit. O să vă explic pe scurt. Nu avea ce să caute în proces, Miquette Luce Yvonne Cook, moștenitoarea testamentară a lui Urdărianu Monique, succesoare, la randul ei a Elenei Lupescu. Mai mult decât atât, prințesa Elena a decedat înainte de începerea procesului în România. La fel, în timpul procesului, a mai apărut o parte, în persoana intimatei Ropner Emma Louise, fiica dintr-o căsătorie anterioară a ultimei soții a lui Carol Mircea Grigore. Nu avea nicio calitate procesuală.

Rep.: Este adevărat ce a spus avocatul Casei Regale că se face o confuzie între averea lui Carol al II-lea și averea Casei Regale?

V.R.: România nu are Casă regală, are doar familie regală, pentru că România este republică, iar drepturile succesorale ale membrilor familiei regale sunt stabilite prin lege. Așadar nu discutăm despre averea Casei regale. Problema este alta. Ce se întâmplă în cazul în care România devine monarhie? Această decizie schimbă total datele problemei. Dacă România se întoarce la monarhie, conform constituției din 1938, votată prin referendum, care include și Statutul Casei Regale, rege ar deveni ASR Prințul Paul de România. Descendența la tron este dreptul primului născut pe linie bărbătească cu excluziunea totală a fetelor și descendenților lor. În situația noastră, Carol II-lea, a fost primul născut al lui Ferdinand, primul născut al lui Carol II-lea fost Carol Mircea Grigore, iar primul născut al lui Carol Mircea este prințul Paul, care la rândul lui are urmaș băiat. Regele Mihai a fost al doilea născut al lui Carol II-lea și nu are descendenti barbati.

Rep.: Se spune că Prințul Paul are acum dreptul la peste 60% din averea Casei Regale. Este adevărat?

V.R.: Averea lui Carol al II-lea se împarte astfel: 37,5% regele Mihai, 37,5% prințul Paul și 25% Elena Lupescu, soția supraviețuitoare. Prințul Paul a dobândit prin cumpărare drepturile succesorale ale Elenei Lupescu, având un total de 62,5%.

Imediat după aflarea verdictului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Familia Regală a declarat că această decizie nu creează niciun drept dinastic și nici nu stabilește apartenența persoanei Prințului Paul la Familia Regală. Hotărârea judecătorească îi obligă totu și să-l recunoască pe Prințul Paul ca nepot legitim al Regelui Carol al II-lea? V.R.: Da, pentru că lui Carol Mircea Grigore i-au fost recunoscute toate drepturile, așa cum ele au fost stipulate în Hotărârea Tribunalului de la Lisabona din 1955, care l-a recunoscut pe Carol Mircea drept fiu legitim al MS Regele Carol al II-lea al României, considerându-l moștenitor al defunctului rege cu toate consecințele legale ce derivă . Cum ASR Prințul Paul de România este întâiul născut al lui Carol Mircea Grigore, este și nepot legitim al lui Carol al II-lea. Prințul Paul a declarat că vor urma multe procese, “să le spunem de partaj". Credeți că veți mai fi în rândul apărătorilor drepturilor acestuia? V. R.: Sunt sigur că avem în față un drum anevoios, însă istoria și adevărul trebuie repuse în drepturile sale. Acesta a fost un prim pas extrem de importat care a fost făcut. Cea mai bună soluție ar fi una amiabilă în interiorul familiei, dar nu este exclus să existe și procese. MAGDA POPESCU

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Redactia

Telefoane:
+40 250 735 511
+40 350 806 801
Email:
voceavalcii@yahoo.com
redactia@voceavalcii.ro

Editorial

13
Feb2020
Distrugerea României

Distrugerea României

Written byRomeo POPESCU

Cei care conduc destinele românești după 1989 pot fi  considerați trădători de țară. După asasinarea Ceaușeștilor, România a intrat în stare de ocupație nedeclarată și plătește tribut. Cum altfel explicați distrugerea sistematică a economiei, din ordinul și cu supervizarea celor...

Opinii

27
Apr2020
Să reînceapă școală sau mai bine nu?

Să reînceapă școală sau mai bine nu?

Written byMagda POPESCU

Iată o dilemă, pe care mai marii de la Ministerului Învățământului trebuie să o rezolve cât mai rapid. Bulversarea din învățământ nu face bine nimănui, însă cel mai mult au de pierdut elevii.Școlile s-au închis de mai bine de trei...