Ziar de opinie și luptă împotriva corupției, crimei organizate, criminalității economico-financiare și abuzurilor.Ziar de opinie și luptă mpotriva corupției, crimei organizate, criminalității economico-financiare și abuzurilor.
"La ce-i bună libertatea cuvântului, daca nu te poți folosi de ea?" 

FEMEI CELEBRE DIN VÂLCEA care au schimbat lumea ediție tiparită

07 Mar 2019
Prof. dr. Florin Epure

Societatea noastră de astăzi are nevoie de modele adevărate, în ciuda faptului că unele canale media promovează un nou tip de vedete într-o goană disperată după audienţă şi profit rapid. Din păcate, celebritatea unor românce se leagă prea puţin, în zilele noastre, de valoarea lor profesională, de reuşite, în domeniile lor de activitate, de educaţia sau de iniţiativele lor pentru o ţară mai bună. Mai sunt şi femei cu care ne mândrim în România de azi, femei cu reuşite impresionante în carieră şi viaţa de familie, femei care au pus educaţia, acumularea de experienţă, depăşirea propriilor limite, setarea unor obiective cât mai ambiţioase pe primul plan. Fie că sunt în fruntea unor companii mari, antreprenori, sau medici, oameni de ştiinţă, artiste, mame ce-şi educă copiii cu stăruinţă pentru a deveni oameni buni, cu toate sunt demne de laudă. Asta îmi dă speranţă şi mă duce cu gândul la româncele celebre de odinioară: Regina Maria, Elena Văcărescu, Anna de Noailles, Martha Bibescu, Maruca Cantacuzino, Smaranda Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Iulia Hasdeu, Elvira Popescu, Hariclea Darclée, Maria Tănase, Cella Delavrancea, Monica Lovinescu, Olga Greceanu, Ana Aslan etc.
Mă mai gândesc, cu mândrie, că în ținutul vâlcean s-au născut și au trăit femei care au excelat în domeniul lor și au adus prestigiul numelui de român și de România în întreaga lume. Acestea sunt adevărate modele care pot oferi un exemplu de femei care au reuşit în viaţă și pe care ar trebui să le cunoaștem mai bine.
Un artist plastic de notorietate internaţională și o scriitoare de talent a fost Cecilia Cuţescu-Storck; vâlceanca născută la Râu Vadului, comuna Câineni, în familia soților Natalia și Ion Brăneanu, în ziua de 14 martie 1879 (se împlinesc 140 de ani). A studiat la Damenakademie din München şi la Şcoala de Arte Frumoase din Paris, fiind remarcată de artişti celebri ai timpului. Creațiile sale au fost expuse la saloanele de artă din Marsilia, Anvers, Avignon, Paris şi Barcelona şi la muzee de prestigiu; în țări ca Italia, Portugalia, Austria, Spania, Olanda etc. A făcut parte din Societatea „Tinerimea artistică” fiind socotită „avangardistă”, la fel ca Brâncuşi. Între 1909-1913 creează mai ales pictură murală. Din 1916, carieră didactică la Şcoala „Belle Arte” din Bucureşti. A fost prima femeie din lume care a ajuns la catedra unei universități! Va conduce Sindicatului „Artelor Frumoase” din România (din 1937). În 1948, creațiile sale și ale soțului său, sculptorul Frederic, sunt puse sub protecţie naţională, iar în 1951, casa lor devine Muzeu Naţional. Creaţii plastice: „Peisaj cu mesteceni”, „Femei cu fructe”; „Curtea veche în Portugalia”, „Agricultura şi comerţul”, „Două surori”, „Grădină la marginea mării” etc. Viața și opera celei care a fost considerată printre „maeştrii artei româneşti” s-a oglindit în creațiile sale literare: „Fresca unei vieţi”- memorialistică (1944) și „O viaţă dăruită artei” (1966). S-a stins din viață la 29 octombrie 1969, la Bucureşti.
Prima româncă pilot, cercetătoarea și publicista Ioana Cantacuzino, s-a născut la 2 septembrie 1895. Tatăl său, inginerul I. G. Cantacuzino, a primit moștenire castelul Cantacuzino din staţiunea Călimăneşti. Ca şi fratele ei - Mircea Cantacuzino -, a fost atrasă de timpuriu de aviaţie. În anul 1929, a făcut primul raid internaţional feminin pe un aparat de zbor. A sprijinit înfiinţarea Şcolii de Pilotaj de Aviaţie Sportivă „Mircea Cantacuzino”. Pentru meritele sale în domeniu, a primit Brevetul de Pilotaj Feminin nr. 1, fiind astfel prima femeie posesoare a brevetului românesc de pilotaj turistic și a primit decorațiile „Virtutea Aeronautică” şi „Medalia Aeronautică”. Un conflict cu mareşalul Antonescu i-a atras stabilirea domiciliului forţat la Călimăneşti, unde se va dedica scrisului. Mai multe manuscrise literare şi memorialistice așteaptă să fie crecetate la Arhivele Vâlcea. S-a stins din viașă la 15 decembrie 1951, la Călimăneşti.
Filologul, prozatoarea şi traducătoarea Ada Orleanu (pe numele real Zoe Marinescu) s-a născut la 3 ianuarie 1916, în Romani, orașul Horezu. A fost secretar de redacţie la «Revista scriitoarelor şi scriitorilor români»; profesoară în judeţele Argeş şi Hunedoara. După 1958, se dedică în exclusivitate scrisului. Debutează publicistic în 1942, cu nuvela „Revedere“, în „Revista Scritoarelor şi Scriitorilor Români” nr. 1-2. În perioada 1944-1947, frecventează cenaclul „Sburătorul”, condus Eugen Lovinescu. O bună parte dintre romanele şi nuvelele sale sunt inspirate din realităţile Olteniei, cu precădere din Vâlcea. A primit premiul Asociaţiei „E. Lovinescu“ pentru nuvela „Caii dracului“. În 1981 a fost premiată de către Uniunea Scriitorilor. Din volumele publicate amintim: „E pace noaptea asta-n codru“, „Cavalerul libertăţii“, „Boarii“, „Atunci au tras clopotele“, „Bun rămas, crânguri de alun“, „Urechea năzdrăvană“, „Însemnaţi cu stea în frunte“, „Lumea prietenilor“, „Doi ani de cutezanţă“, „Hoţii în templu“, „Rotirea anotimpurilor“, „De veghe la Dunăre şi mare“. A tradus opera unor scriitori precum Meredith, Mary Webb, Marietta Şaghinian, Alexandros Papadiamantis, Feodor Abramov sau Jan Parandowski. A murit la 25 iulie 1990, la Bucureşti.
Muzicianul de prestigiu, pianistă, profesoară, animator cultural Irina Şaţchi-Popovici, s-a născut la 29 noiembrie 1909, într-o familie cu origini poloneze. Este absolventă al Conservatorului din Praga. A participat la activitatea Asociaţiei Artiştilor Plastici din Bucureşti, în anii 1948-1949. Este ctitorul Şcolii de Muzică din Râmnic (aici a predat între 1957-1970) şi al Societăţii „Prietenii Muzicii şi ai Teatrului”. Începând cu anul 1977, a activat intens pe tărâm cultural - îndeosebi în domeniul muzical -, având o influenţă hotărîtoare asupra destinului vieţii muzicale din oraşul de la poalele Capelei. A înfiinţat, condus şi supravegheat „Cursurile muzicale de vară” şi o serie de ediţii ale Festivalului „Tinere talente”. A fost un profesor cu rezultate excepționale care s-a perfecționat pe tot parcursul carierei didactice fiind în contact permanent cu mari personalități muzicale ale țării. A contribuit la formarea şi afirmarea multor talente din judeţ şi din ţară. A părăsit această lume în ziua de 3 ianuarie 1988, la Râmnicu Vâlcea.
Regizorul de film Malvina Urşianu, o descendentă a boierilor Urşieni, s-a născut la 19 iunie 1927, la Guşoeni. Studii superioare de Muzeografie şi Drept la Universitatea din Bucureşti. Debutează ca asistent de regie pe lângă cunoscutul regizor Jean Georgescu, iar ca regizoare, în anul 1967, cu filmul „Gioconda fără surâs“. Creaţiile sale se situează pe latura facturii filmice literare, a analizei psihologicese: „Serata“ (1971), „Trecătoarele iubiri“ (1973), „Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu“ (1979), „Liniştea din adâncuri“ (1981), „Figuranţii“ (1987), „Aici nu locuieşte nimeni“ (1995). Românca Malvina Urşianu s-a numărat printre numele cele mai importante ale cinematografului european feminin din acest timp. Numele său apare în „Dicţionarul cinematografic“ (1974), în „Secolul cinematografului. Mică enciclopedie a cinematografiei universale“ și în alte studii de specialitate. S-a stins din viață la 6 august 2015, la vârsta de 88 ani.
Artistul plastic Margareta Wechsler „Medi” Dinu s-a născut la Brezoi, la 22 decembrie 1908. Călătorii de studii în Italia (1937), Grecia (1937-1938), Bulgaria (1956, 1957, 1960) etc. După 1946, va participa la numeroase expoziţii de grafică şi artă decorativă din ţară şi străinătate. Expoziţii personale la Bucureşti (1936, 1937) şi la Tel-Aviv, Israel (1968). Membră a U.A.P. din România. Longeviva artistă (a trăit 107 ani), s-a dedicat artei până la final, ea vernisând ultima expoziţie: „Vârstele Tinereţii“, un eveniment aniversar organizat pe 8 martie 2016 la Centrul Cultural Casa Artelor, unde a primit placheta de onoare din partea Primăriei Sectorului 3, în semn de recunoştinţă pentru contribuţia remarcabilă pe care a avut-o la dezvoltarea artei şi culturii naţionale, precum şi a patrimoniului artistic universal.
Artistul plastic Rodica Iliescu, s-a născut la 30 septembrie 1950, la Râmnicu Vâlcea. Este fiica celebrului pictor vâlcean Constantin Iliescu. Din anul 1970 se stabileşte la Paris, unde va urma cursurile Academiei de Arte Frumoase. Începând cu anul 1972, face parte din pleiada artiştilor plastici parizieni. Expoziţii personale au fost organizate la: Belgrad, Becici-Muntenegru, Viena, Paris, Aix en Provence-Franţa. A fost prezentă la saloanele de pictură din Franţa, Tunisia, Germania, Belgia, Norvegia, Italia etc. A primit numeroase premii şi distincţii, printre care: Marele Premiu pentru grafică şi pictură-Scardalija, Belgia (1978). Este laureată a salonului Artiştilor Plastici din Franţa (1986); Marele Premiu al Salonului Seniorilor Artei-Marsilia (1986); Marele Premiu-Arles (1987); Marele Premiu; Medalia de onoare Aix en-Provence; medalia de argint şi marele Premiu al Artei- Haute, Savoia, Medalia de aur a marelui Festival Internaţional de Artă Contemporană–Montreux; laureată a Marelui Premiu al Academiei de Lutèce-Paris (1988); laureată a festivalului de Pictură de la Osaka (1989) ş.a. În primit distincția de „Cetătean de onoare al Râmnicului” (2004) şi Cetăţean de onoare al Republicii Montmartre. În anul 2000, i s-a dăruit, în semn de preţuire, din partea conducerii oraşului Paris, un întreg atelier de lucru.
Actrița de film, teatru și televiziune Paula Rădulescu (pe numele de fată Paula Ortantsa Albăstroiu) s-a născut la Râmnicu Vâlcea și a copilărit la Băile Govora, la bunicii săi, Gheorghe şi Ioana Andreică, până la vârsta de 14 ani. A fost soția cunoscutului actor vâlcean Dem Rădulescu (Bibanu). Paula Radulescu face parte din categoria marilor actori români. Ea a jucat în numeroase filme în perioada de glorie a cinematografiei românești printre care: „Brigada Diverse intră în acțiune“ (1970), „Mama“ (1976), „Fram“ (1983). A contribuit prin vocea sa din „Maria Mirabela“ (1981) la realizarea primei pelicule românești de film care a combinat activitatea actorilor cu desenele animate rezultând o capodoperă artistică a acelor vremuri. Inteligența precum și carisma și jocul său de scenă trădează un mare talent artistic.
Filofteia Lăcătușu (Daju) s-a născut la data de 7 iunie 1947 în satul Dealu Roșu, comuna Alunu. Artista a cântat de mică alături de bunicul său, Vasile Gogenete, iar, la vârsta de 14 ani, după ce a absolvit Şcoala din Alunu, a fost primită în taraful celebrului rapsod Nelică Popescu. Repertoriul Filofteiei se compunea în special din baladele, doinele şi cântecele locului, culese de la bunicul său, iar acum, și de la maestrul Nelică Popescu. Filofteia Lăcătușu a preulat multe cântece din repertoriul Mariei Lătăreţu. Succesul tinerei interperete a atras atenţia dirijorului Ansamblului Artistic „Doina Gorjului“, astfel că într-o seară, după un spectacol al gorjenilor la Râmnicu Vâlcea, maestrul Barabancea i-a cerut să vină cu ei la Târgu-Jiu. Ea a activat la Orchestra „Doina Gorjului”, între anii 1969-1977, însoțindu-i în numeroase turnee în țară și în străinătate. Între anii 1974-1976, devine noul star al cântecului gorjenesc. Mărturie stau transmisiile la radio și imprimările de discuri din vinil. Vâlceanca Filofteia Lăcătușu s-a stins și în marele cutremur din 4 martie 1977. Se cazase la Hotelul ”Victoria” din București care s-a prăbușit în urma seismului. Solista, împreună cu Gică Simu, cu care se căsătorise de șapte luni, au fost găsiți după 24 de ore, sub dărâmături, îmbrățișați. A fost înmormântată, la nici 30 de ani, la Suseni (Gorj), chiar de 8 martie, de Ziua Femeii.
„Ciocârlia“ cântecului polular românesc, Maria Ciobanu s-a născut la 3 sept 1937, în comuna Roşiile. Între anii 1955-1961 a evoluat într-o formaţie de lăutari locali. Cunoscuta interpretă de muzică populară a obținut prin concurs postul de solist de muzică populară la Filarmonica de Stat „Barbu Lăutaru” din Bucureşti. Aici va urma studiile liceale şi apoi Şcoala Populară de Artă. În 1962, în urma altui concurs, avea să fie recrutată pentru Ansamblul „Ciocârlia”. În perioada 1965-1970 a cântat în cadrul formaţiei de muzică populară „Doina Ilfovului”. A obţinut numeroase premii, distincţii, atât în ţară, cât şi peste hotare, având numeroase înregistrări. A efectuat numeroase turnee în ţară şi, începând cu anul 1968, în străinătate: Rusia, Olanda Grecia, Turcia, Cehoslovacia, Austria, Ungaria, Italia, Anglia, SUA, Belgia, Danemarca, ducând până departe faima cântecului popular românesc. Repertoriul său cuprinde peste 500 de piese înregistrate pe discuri la Radio și TV: „Mult mi-i drag mie Mărin“, „Ia-mă dor şi du-mă“, „Hăulita“, „Spune-mi neică, mergi, nu mergi“; „Lie, ciocârlie“ și altele. A fost căsătorită cu Ion Dolănescu, din care a rezultat un copil talentat: Ionuț Dolănescu. Din alte două căsătorii mai are două fiice, pe Leontina și Camelia.
Soprana Leontina Văduva, fiica Mariei Ciobanu, s-a născut la 1 decembrie 1960, în comuna Roşiile. În 1986 a absolvit Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi. În 1987 a debutat în rolul lui „Manon“, din opera „Manon“, a lui Jules Massenet, pe scena Teatrului „Capitol“ din Toulouse, Franţa. La scurt timp, a urcat pentru întâia oară pe scena Operei Regale din Covent Garden, Londra; rolul care i-a adus, în 1988, premiul Laurence Olivier, oferit de Society of London Theatre. De-a lungul anilor, a interpretat roluri precum Micaela, în „Carmen“ de Bizet; Mimi, în „Boema“ de Puccini; şi Julieta, în „Romeo şi Julieta“ de Shakespeare. În 2000, a cântat la Metropolitan Opera din New York, una dintre cele mai importante scene de operă din lume. Discografia artistei include spectacole precum „Rigoletto“ (1993), „Povestirile lui Hoffmann“ (1996) şi recitalul „Opera Arias“ (1997), dirijat de Plácido Domingo.
Cunoscuta interpretă de muzzică populară Maria Dragomiroiu s-a născut la 11 iunie 1955, în satul Marcea, comuna Ioneşti. A studiat la Şcoala Populară de Artă, secţia Canto şi Acordeon din Bucureşti. A debutat ca solistă de muzică populară pe când era eleva liceului din Râmnicu Vâlcea, apoi la ansamblul folcloric din Alexandria, mai apoi la „Doina” Argeşului din Piteşti. Câştigătoare a concursului „Floarea din grădină”, după care a fost curtată de mari ansambluri folclorice, obţinând numeroase premii, acordate de jurii de specialitate. Turnee în ţară şi străinătate, prin care a dus departe faima cântecului popular românesc și a folclorului din zona Vâlcii. Este posesoarea unei impresionante colecții de port popular. Piesele sale muzicale au devenit adevărate șlagăre: „Cine iubeşte şi lasă“; „Omule, om bun să fii“; „Doamne, multe trag“; „Dragostea, otravă dulce“; „Viaţa-i un noroc“; „Of! Lume cum eşti făcută“, „Mai întoarce, Doamne, roata odată !“; „În pădure la Pesceana“.
Solistul instrumentist la nai și muzicologul român Dalila Cernătescu s-a născut la Bucureşti, la 4 decembrie 1973, dar copilăria şi-a petrecut-o în orașul Bălceşti, de unde se trăgeau părinții ei. Cel care a învățat-o să cânte la nai este chiar tatăl ei, profesorul Miron Cernătescu. Dalila a debutat la televiziune, în anul 1978, la vârsta de 5 ani. A fost fostă solista nr. 1 a Cenaclului „Flacăra” condus de poetul Adrian Păunescu. La 10 ani a scos primul disc la „Electrecord”. Dalila este membră a numeroase societăţi şi asociaţii de profil, din ţară şi străinătate, printre care „Societatea Compozitorilor şi Editorilor de Muzică” din Paris. Lucrarea sa de licenţă a avut ca temă naiul. Doctor Magna cum laude al Academiei de Muzică din Bucureşti și lector universitar la aceeaşi instituţie, catedra de Nai. Printre premiile şi distincţiile obţinute amintim: Laureată a festivalului Ţărilor Dunărene, de la Novisad-Iugoslavia; Concursul „Grand Prix”, unde a participat pentru Austria, Elveţia şi Germania. În 1996, a reprezentat Germania la Eurovision, Hamburg, în duet cu solista vocală Angela Wiedl, prezentând compoziţia „Echos” (locul III). A realizat şi realizează în continuare numeroase înregistrări în ţară şi peste hotare. În anul 1994 a fost declarată cetăţean de onoare al judeţului Vâlcea.
Soprana vâlceană Camelia Clavac s-a născut în ziua de 2 mai 1973, la Zătreni. A absolvit Academia de Arte „George Enescu” din Iași. A făcut cursuri de mişcare scenică şi actorie, cursuri de perfecţionare muzicală, precum şi cursuri de măiestrie interpretativă cu maestra Mariana Nicolesco. A obţinut o bursă de studii de la Fundaţia ”Vox Mentis” - Italia, sub îndrumarea maestrei Gabriela Cegolea. Diplome obţinute: Vioară şi Canto. Premii şi distincţii: la Concursul de Lieduri „Ionel Perlea”; Diploma onorifică, la Concursul Internaţional Canto; Premiul I, la Festivalul „Arena di Venezia”, Italia; Premiul Fundaţiei „Darclee”; Premiul special al juriului, la Concursul Internaţional de Canto „Haricleea Darclee”; Premiul I, la Concursul Internaţional Canto „Haricleea Darclée”, în 2002. A interpretat o serie de piese vocal-simfonice, arii din opere şi lieduri celebre, susţinând o serie de recitaluri în ţară (Ateneul Român şi Opera Română din Bucureşti, Filarmonica „Moldova” din Iaşi) şi peste hotare: Germania, Luxemburg, Italia și Olanda. În paralel cu cariera interpretativă, funcţionează ca Lector Doctor la Secţia de Pedagogie Muzicală a Universităţii din Piteşti şi profesor colaborator la Liceul de Artă din Râmnicu Vâlcea şi la Şcoala Populară de Artă din Râmnicu Vâlcea, unde oferă cursuri de canto.
Cum putem să reinventăm ideea de celebritate la feminin într-o manieră plină de substanţă şi valoare? Vom putea îndrepta fuga după audienţă ieftină către goana spre valoare, cultură - unde femei valoroase ca pictoriţa Alexandra Nechita, scriitoarea Herta Muller, campioana Nadia Comăneci, actriţa Maia Morgenstern, sopranele Mariana Nicolesco şi Angela Gheorghiu, cercetătorul Raluca-Ioana van Staden, sau, de ce nu, vâlcencele noastre - Andreea Soare, Ecaterina Popa, Angela Tomaselli, Viorica Ciorâţă-Drăghici, Olga Popescu, Violeta Scrociob, Doina Migleczi -, să devină sursă de inspiraţie pentru tânăra generaţie ?
O primăvară frumoasă pentru toate româncele care, indubitabil, sunt cele mai frumoase şi mai inteligente din lume ! La mulţi ani !
Evaluaţi acest articol
(9 voturi)
Redactia

Telefoane:
+40 250 735 511
+40 350 806 801
Email:
voceavalcii@yahoo.com
redactia@voceavalcii.ro

valoris
Pensiunea Iulia site
Pensiunea Bradul site
uzina mecanica
 
annabella