Ziar de opinie și luptă împotriva corupției, crimei organizate, criminalității economico-financiare și abuzurilor.Ziar de opinie și luptă mpotriva corupției, crimei organizate, criminalității economico-financiare și abuzurilor.
"La ce-i bună libertatea cuvântului, daca nu te poți folosi de ea?" 

Ultima oră


Săptămâna pe scurt - de la lume adunate, 27 aprilie 2017

26 Apr 2017
• Avertismentul dur al FMI pentru România • Lui Iohannis nu îi place impozitul pe gospodărie • Președintele PSD, Liviu Dragnea rămâne cu condamnarea • • România a primit un ultimatum de la CEDO în privința sistemului penitenciar

• Avertismentul dur al FMI: Oficialii FMI, în ultima scrisoare trimisă board-ului de la Washington, după întâlnirea din luna martie cu reprezentanţii guvernului au estimat că reducerea cotei unice la 10% şi neimpozitarea veniturilor până în 2.000 de lei va avea un impact de 12,2 miliarde de lei asupra bugetului, respectiv 1,4% din PIB, informează Capital.

Documentul publicat pe site-ul Fondului Monetar Internaţional arată că măsura prin care impozitarea veniturilor se va reduce, începând cu 2018, va aduce un gol de încasări de 1,4% din PIB, respectiv 12,2 mld. de lei. Reducerea contribuţiilor sociale la 35% înseamnă, potrivit FMI, un impact bugetar de 8 miliarde de lei. Scăderea TVA de la 19% la 18%, tot din 2018, înseamnă un minus pe încasări de 3,48 miliarde de lei. În total, aceste măsuri, potrivit oficialilor străini, vor aduce un gol de încasări de 23,68 miliarde de lei, respectiv suma necesară astăzi pentru trei luni de plată a tuturor chestuielilor cu asistenţa socială, incluzând pensiile.

• Lui Iohannis nu îi place impozitul pe gospodărie: Preşedintele Klaus Iohannis a atras marţi atenţia asupra ”diverselor propuneri fiscal” care au apărut în ultima vreme în spaţiul public, arătând că ele trebuie să fie tratate cu prudenţă şi să aibă un fundament solid, referindu-se la iniţiativa Guvernului de a introduce impozitul pe gospodărie din 2018. ”Încrederea dintre guvern şi mediul de afaceri, dintre stat şi economie, în general, nu se câştigă doar în anii electorali, ci mai degrabă după, prin politici economice coerente, sustenabile pe termen lung”, consideră președintele.

E nevoie de soluţii coerente, care, însă, nu pot fi aplicate pe un mediu economic lipsit de încredere şi predictibilitate, a avertizat Iohannis, arătând că ”încrederea dintre guvern şi mediul de afaceri, dintre stat şi economie, în general, nu se câştigă doar în anii electorali, ci mai degrabă după, prin politici economice coerente, sustenabile pe termen lung”. ”Îndemn ferm la prudenţă în legătură cu diverse propuneri fiscale vehiculate în ultima vreme, mai ales dacă nu sunt temeinic fundamentate, fără un proiect coerent, fără garanţii clare în privinţa beneficiilor, precum şi a capacităţii administrative”, a spus acesta în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii mediului de afaceri.

PSD a anunţat că din 2018 vrea să reintroducă impozitul pe venitul global, sau impozitul pe gospodărie, care presupune o taxare cu 10% a tuturor veniturilor peste 2.000 d elei şi zero pentru cele sub această valoare, precum şi introducerea unui sistem de deduceri fiscale pentru aceasta.

• Dragnea rămâne cu condamnarea. Liderul PSD, Liviu Dragnea, rămâne cu sentința din Dosarul Referendumului prin care a fost condamnat la doi ani de închiosare cu suspendare Contestația a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dragnea ceruse anularea condamnării primită anul trecut, în aprilie, în dosarul privind referendumul pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu. Dacă s-ar fi acceptatsolicitarea, s-ar fi revenit la situația în care Dragnea ar fi fost condamnat în prima instanță, deci prezumat nevinovat.

Președintele PSD a cerut anularea pedepsei arătând că motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiaşi judecători care au pronunţat-o. Cei doi magistraţi, printre care şi fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, nu mai erau în posturi la momentul apariţiei motivării.

Liviu Dragnea a fost condamnat în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012, iar motivarea condamnării, un document de peste 300 de pagini, a apărut în februarie 2017.

• România a primit un ultimatum de la CEDO potrivit căruia, în termen de șase luni, țara noastră trebuie să remedieze condițiile din penitenciare. Condițiile de detenție din închisorile românești contravin Convenției Europene pentru Drepturile Omului, a decis astăzi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

CEDO a mai decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România.

Asyfel, Remives şi Gaszi vor primi despăgubiri în valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian şi Moşmonea câte 5.000 de euro fiecare. În plus, Moşmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecată.

Magistraţii CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.

Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule.

Decizia pilot luată marţi de CEDO, aşa cum este descrisă în regulamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului, se aplică atunci când Curtea consideră că pe rol se înregistrează un număr semnificativ de cereri similare a căror cauza este comună şi pare să fie o disfuncţionalitate structurală sau sistemică în statul pârât.

România nu este prima ţară membră a Consiliului Europei împotriva căreia se pronunţă o astfel de decizie pilot. În cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronunţată în ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci că supraaglomerarea şi condiţiile din penitenciarele italiene reprezintă o problema „endemică şi structurală incompatibilă cu Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului”.

În urmă hotărârii, statul italian a plătit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, dar şi retroactiv. S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an. De asemenea, CEDO poate recomanda şi reducerea populaţiei carcerale, prin limitarea aplicării măsurilor privative de libertate.

Tot în cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul că mulţi dintre cei privaţi de libertate erau arestaţi preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situaţia din penitenciare.

• Pataliputra
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Redactia

Telefoane:
+40 250 735 511
+40 350 806 801
Email:
voceavalcii@yahoo.com
redactia@voceavalcii.ro

valoris
Pensiunea Iulia site
Pensiunea Bradul site
uzina mecanica
 
annabella