Caz EXPLOZIV de CORUPŢIE la Primăria BUJORENI

RECHIZITORIU. Alexandru Roşu – primarul localităţii Bujoreni, Gheorghe Petrescu – secretarul comunei, Constantin Dorin Bunescu – inspector al registrului agricole, Cristian Ştefan Marinescu – inspector al registrului agricol, Elena Denisa Olescu – consilier juridic, Constantin Dina – reprezentant proprietari, Ştefan Roman - reprezentant proprietari şi consilier local, Florian Mareş – consilier local şi reprezentant proprietari, Nicolae Stănescu – consilier local şi reprezentant proprietari şi Ion Raicu – ex-viceprimar, sunt inculpaţii într-un dosar exploziv de corupţie, ce le poate aduce condamnări grele. Cei zece reprezentanţi ai Primăriei Bujoreni au fost membri ai Comisiei Locale de Fond Funciar, comiţând un grosolan abuz în serviciu de pe urma căruia au beneficiar atât fostul viceprimar Ion Raicu, cât şi secretarul comunei, Gheorghe Petrescu. Acum, cei zece „magnifici" sunt trimişi în judecată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Jumătate din Primăria Bujoreni, acuzată de abuz în serviciu

Întreaga poveste a acestui caz de corupţie a început în data de 28 septembrie 2011, atunci când procurorii Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea au fost sesizaţi de Constantin Traşcă, că, în anul 2009, la Primăria Bujoreni s-a comis un abuz în serviciu, el fiind prejudiciat. Astfel, el i-a acuzat pe Roşu Alexandru, Raicu Ion, Petrescu Gheorghe, Dina Constantin, Mareş Florin, Olescu Denisa, Marinescu Cristian, Stănescu Nicolae şi Roman Ştefan de fapte de corupţie şi a cerut să răspundă penal pentru faptele lor. „În calitate de membri ai Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Bujoreni din jud. Vâlcea, au procedat în mod abuziv la punerea în posesie a numitului Traşcă Adrian şi au întocmit acte false care au stat la baza emiterii în favoarea lui Traşcă Adrian a titlului de proprietate nr. 14.379/15.07.2009, pentru un teren cu suprafaţa de 1.050 mp, situat în com. Bujoreni din jud. Vâlcea, care aparţine de drept persoanei vătămate. Prin aceeaşi plângere, persoana vătămată a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului Traşcă Adrian, pentru faptul că i-a instigat pe membrii Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Bujoreni să comită în favoarea sa infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual, pentru a obţine pe nedrept titlul de proprietate nr. 14.379/15.07.2009, precum şi pentru faptul că a făcut afirmaţii mincinoase prin declaraţia pe care a dat-o în data la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Vâlcea, în sensul că e1 posesorul titlului de proprietate nr. 14.379, care a fost emis în realitate la data de 15.07.2009. Prin plângerea iniţială, persoana vătămată a solicitat să se verifice şi legalitatea încheierii nr. 19.067 din 13 mai 2011, prin care Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Rm. Vâlcea a respins cererea persoanei vătămate de întabulare a dreptului său de proprietate asupra terenului în litigiu, pentru a se stabili dacă este un act abuziv" – susţin procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

Cumnatul viceprimarului Raicu, pus în posesia unui teren „pe ochi frumoşi"

Pentru a intra în posesia unui teren în Bujoreni, se pare că este suficient să fii rudă cu viceprimarul, iar secretarul să aibă anumite interese obscure. Aşa a reuşit Adrian Traşcă să intre în posesia unui teren în suprafaţă de circa 1.000 m.p., depunând doar o simplă cerere la Primăria Bujoreni, fără a se chinui să mai şi dovedească, prin acte, că este îndreptăţit să obţină acel teren. El a fost tot timpul consiliat şi ajutat de viceprimarul de atunci Ion Raicu, cumnatul său, care i-a identificat terenul şi a făcut demersurile necesare, în cadrul Comisiei de fond funciar pentru a intra în posesia terenului. Întreaga speţă este recunoscută de Adrian Traşcă, care a declarat în faţa procurorilor faptul că nu deţine acte care să ateste că ar fi îndreptăţit să obţină terenul pe care a fost pus abuziv în posesie. „Analizând modul în care au lucrat membrii Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Bujoreni din jud. Vâlcea în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea titularului Traşcă Adrian, în raport de prevederile legale în materie şi de probele administrate în cauză, s-a reţinut faptul că, prin cererea înregistrată sub nr. 905/10.02.2009 la Primăria Comunei Bujoreni din jud. Vâlcea, petentul Traşcă Adrian din com. Bujoreni, jud. Vâlcea, în calitate de moştenitor al defunctului Traşcă Alexandru, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 1.000 mp teren, reprezentând diferenţa dintre terenul pe care îl deţine în prezent şi suprafaţa de teren pe care a avut-o în baza unei hotărâri judecătoreşti. Prin declaraţiile date în cauză în calitate de martor, Traşcă Adrian a învederat faptul că a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate întrucât era nemulţumit de faptul că fraţii atălui sau au dobândit de pe urma autorului comun, Traşcă Ion, mai mult teren decât a dobândit tatăl său, Traşcă Alexandru, în contextul în care fraţii tatălui său au fost înzestraţi toţi cu terenuri pe care şi-au întemeiat gospodării, înainte de colectivizare, iar tatăl său nu a primit zestre, ci a fost nevoit să-şi cumpere teren pentru a-şi întemeia o gospodărie proprie, iar după apariţia Legii 18/1991, terenurile pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru moştenitorii lui Traşcă Ion au fost împărţite în mod egal între fraţi, fără a se ţine seama de faptul că unii dintre ei au fost înzestraţi de autor, înainte de moarte. Astfel, Traşcă Adrian a considerat că este îndreptăţit ca, în calitate de moştenitor al lui Traşcă Alexandru, să primească şi el aceeaşi suprafaţă pe care au primit-o fraţii tatălui său. Martorul Traşcă Adrian a mai învederat faptul că nu a ataşat la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate niciun înscris sau un alt mijloc de probă prin care să îşi susţină cererea şi nici la o dată ulterioară nu s-a prezentat în faţa comisiei locale de fond funciar pentru a depune probe sau alte acte în susţinerea cererii. Cu toate acestea, la cererea care a fost pusă în discuţie în plenul comisiei locale de fond funciar au fost ataşate mai multe înscrisuri, ce vor fi analizate în cele ce urmează. Martorul Traşcă Adrian a mai declarat că inculpatul Raicu Ion, cumnatul său, care deţinea funcţia de viceprimar al comunei Bujoreni la vremea respectivă, a fost cel care l-a anunţat că trebuie să se prezinte la faţa locului împreună cu comisia locală de fond funciar, în vederea identificării terenului pentru care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate. Totodată, martorul Traşcă Adrian a susţinut că inculpatul Raicu Ion i-a comunicat faptul că, în urma măsurătorilor pe care membrii comisiei locale de fond funciar le-au efectuat în teren, s-a constatat că toţi moştenitorii lui Traşcă Ion stăpânesc în fapt mai mult teren decât au în acte şi că diferenţa dintre terenul menţionat în acte şi ceea ce se găseşte la faţa locului ar fi de 1.050 mp, teren care este prin urmare liber şi i-ar putea fi atribuit martorului Traşcă Adrian, în calitate de moştenitor al lui Traşcă Alexandru. (...) Martorul Traşcă Adrian a declarat că la scurt timp după ce cumnatul său i-a arătat terenul ce urma să i se atribuie, s-a prezentat la sediul Primăriei Comunei Bujoreni din jud. Vâlcea, de unde a ridicat titlul de proprietate pentru suprafaţa de 1050 mp, fără a i se înmâna proces verbal de punere în posesie, nici înainte şi nici după eliberarea titlului de proprietate. În concluzie, din declaraţiile martorului Traşcă Adrian rezultă faptul că acesta nu a prezentat niciun mijloc de probă prin care să îşi susţină cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, iar aspectele învederate de el cu privire la nedreapta împărţire a bunurilor rămase de pe urma autorului Traşcă Ion puteau fi tranşate printr-o acţiune în justiţie în reducţiunea donaţiilor şi nicidecum printr-o cerere adresată comisiei locale de fond funciar" – se arată în rechizitoriul procurorilor.

Mărturii mincinoase

Câţiva din membrii Comisiei locale de fond funciar au negat constant că au participat la şedinţa în care a fost atribuit ilegal terenul, negând chiar şi faptul că au semnat procesul verbal. Este vorba despre Petrescu Gheorghe, Raicu Ion, Marinescu Cristian Ştefan şi Olescu Elena Denisa, în timp ce Constantin Dina a susţinut în faţa procurorilor că nu îşi aminteşte dacă a participat la şedinţă, iar Elena Denisa Olescu a spus că a participat la şedinţă doar în mod informal, pentru a dobândi experienţă profesională. Sigur, aceştia au fost deconspiraţi de raportul criminalistic al poliţiştilor de la IPJ Vâlcea, dar şi de ceilalţi membrii ai comisiei, care au mărturisit că toţi cei 10 membrii ai comisiei au fost prezenţi şi au votat în unanimitate punerea ilegală în posesie. „În procesul verbal de şedinţă din data de 03.03.2009, depus în original la dosarul cauzei, sunt menţionaţi ca participanţi la lucrările comisiei şi inculpaţii Petrescu Gheorghe, Raicu Ion, Marinescu Cristian Ştefan şi Olescu Elena Denisa, însă aceştia au negat faptul că ar fi semnat procesul verbal de şedinţă, aspect confirmat de concluziile raportului de constatare criminalistică întocmit în cauză. Inculpaţii Petrescu Gheorghe, Raicu Ion şi Marinescu Cristian Ştefan au declarat în faţa procurorului că nu au semnat procesul verbal din cauză că nu au participat la şedinţă, iar inculpata Olescu Elena Denisa a declarat în faţa procurorului că a participat la şedinţa din data de 03.03.2009 în mod informal, pentru a dobândi experienţă profesională, iar nu ca membru cu drept de vot, în contextul în care a dobândit această calitate abia în data de 27.03.2009. În mod nesincer, inculpatul Petrescu Gheorghe a declarat la rândul lui că a fost numit membru al comisiei locale de fond funciar, în calitate de secretar, abia prin ordinul prefectului cu nr. 275 din data de 27.03.2009. Prin înscrisurile comunicate de Instituţia Prefectului - Judeţul Vâlcea s-a confirmat faptul că inculpata Olescu Elena Denisa a fost numită ca membru al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi forestiere din comuna Bujoreni, judeţul Vâlcea prin ordinul nr. 275 din data de 27.03.2009 al Prefectului Judeţului Vâlcea. Prin declaraţia din data de 12.06.2014, inculpatul Bunescu Constantin Dorin a învederat faptul că procesul verbal de şedinţă a fost redactat de el şi că toţi membrii pe care i-a menţionat în preambul au participat la şedinţă şi au fost de acord cu hotărârile luate, dar o parte dintre ei nu au aşteptat să fie redactat procesul verbal de şedinţă, ci au plecat imediat după terminarea şedinţei şi astfel se explică faptul că nu au semnat procesul verbal de şedinţă. Inculpatul Roşu Alexandru a confirmat participarea inculpaţilor Petrescu Gheorghe, Raicu Ion, Marinescu Cristian Ştefan şi Olescu Elena Denisa la şedinţa din data de 03.03.2009. Inculpatul Mareş Florian a susţinut la rândul său prin declaraţia dată în faţa procurorului în data de 11.06.2014 faptul că la şedinţa din data de 03.03.2009 au participat şi inculpaţii Petrescu Gheorghe, Raicu Ion şi Olescu Elena Denisa, dar nu a putut confirma şi prezenţa inculpatului Marinescu Cristian Ştefan la şedinţa din data respectivă. Inculpatul Roman Ştefan a declarat în data de 12.06.2014 faptul că votul favorabil pe care şi l-a exprimat în şedinţa din data de 03.03.2009 cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea titularului Traşcă Adrian este urmarea discuţiilor pe care le-a purtat în cadru informal, înainte de şedinţă, cu inculpaţii Raicu Ion şi Petrescu Gheorghe, care i-au spus că Traşcă Adrian este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar. Prin urmare şi inculpatul Roman Ştefan a confirmat prezenţa inculpaţilor Raicu Ion şi Petrescu Gheorghe la şedinţa din data de 03.03.2009. Întrucât declaraţiile inculpaţilor cu privire la componenţa comisiei care a participat la şedinţa din data de 03.03.2009 sunt contradictorii, se reţine cu certitudine faptul că hotărârea cu privire la întocmirea propunerii de validare cu privire la titularul Traşcă Adrian a fost adoptată de către membrii comisiei care au semnat procesul verbal de şedinţă" – menţionează procurorii.

Punere în posesie pe baza... lipsei de documente

Aşa cum spuneam, pentru ca Adrian Traşcă să fie pus în posesia unui teren ce nu-i aparţinea de drept a fost nevoie doar de o simplă cerere. În rest, celelelate documente pe care membrii comisiei le-au luat în vedere nu atestau în nici un caz faptul că Adrian Traşcă ar fi fost îndreptăţit să obţină acea porţiune de pământ. Din contră, procurorii vâlceni susţin că nu se justifică punerea în posesie, acest lucru fiind un abuz făcut de cei 10 inculpaţi. „Din înscrisurile comunicate organelor de urmărire penală de către Primăria Comunei Bujoreni, cu adresa nr. 978/13.02.2012, precum şi din înscrisurile comunicate de Instituţia Prefectului - Judeţul Vâlcea, prin adresa nr. 9203 din 04.06.2013, rezultă faptul că actele care au stat la baza emiterii de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a titlului de proprietate nr. 14.379/15.07.2009, în favoarea titularului Traşcă Adrian, au fost următoarele: hotărârea nr. 211/07.05.2009 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vâlcea, procesul - verbal de punere în posesie nr. 988/27.05.2009, schiţa de plan întocmită de inginer Bunescu Dorin, anexa 2B, reprezentând tabelul nominal cu membrii cooperatori care au adus pământ în CAP sub 0,5 ha de persoane îndreptăţite şi cu cooperatorii care nu au adus pământ în CAP şi care solicită în scris stabilirea de terenuri în proprietate, conform legii nr. 18/1991, un extras din procesul verbal al şedinţei din data de 03.03.2009 a Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi forestiere din comuna Bujoreni, judeţul Vâlcea, cererea formulată de petentul Traşcă Adrian, înregistrată sub nr. 905/10.02.2009, sentinţa civilă nr. 2297 din 21 martie 1996 şi declaraţia pe proprie răspundere prin care numita Raicu Doina Elena, în calitate de moştenitoare a defunctului Traşcă Alexandru, a învederat faptul că este de acord să i se elibereze titlul de proprietate fratelui său, Traşcă Adrian. (...) Având în vedere aşa numitele «acte primare de proprietate» despre care comisia locală de fond funciar Bujoreni a pretins că au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 14.379 din data de 15.07.2009, a constatat că titlul a fost emis în mod abuziv, întrucât titularul Traşcă Adrian nu a prezentat comisiei locale de fond funciar nici acte primare de proprietate şi nici alte probe care să justifice interesul lui de a obţine reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar" – se mai arată în rechizitoriu.

Terenul obţinut ilegal, a ajuns la vărul secretarului Primăriei Bujoreni

Imediat ce a intrat în posesia terenului, Adrian Traşcă a făcut toate demersurile necesare pentru a-l vinde. Surprinzător sau nu, cumpărătorul celor 1.050 metri pătraţi a fost nimeni altul decât vărul secretarului Primăriei Bujoreni, existând iniţial suspiciuni că Gheorghe Petrescu a început să-şi contruiască o casă pe acel teren. Sigur, procurorii au descoperit că, de fapt, vărul secretarului a fost singurul beneficiar. „După cum a declarat în faţa procurorului, de îndată ce a primit titlul de proprietate, titularul Traşcă Adrian a demarat procedurile de vânzare a terenului. Cumnatul său, inculpatul Raicu Ion, împreună cu inculpatul Petrescu Gheorghe, i-au găsit un cumpărător în persoana martorului Ciuculan Gheorghe, care este văr cu inculpatul Petrescu Gheorghe, transmiterea dreptului de proprietate realizându-se prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1358/04.09.2009, de către notarul public Greşoiu Dumitru din oraşul Brezoi. După cum rezultă din declaraţiile coroborate ale inculpatului Petrescu Gheorghe şi ale martorilor Traşcă Adrian şi Ciuculan Gheorghe, precum şi din procesele verbale de confruntare dintre inculpatul Petrescu Gheorghe şi martorul Ciuculan Gheorghe şi dintre martorul Ciuculan Gheorghe şi martorul Traşcă Adrian, inculpaţii Petrescu Gheorghe şi Raicu Ion au fost prezenţi inclusiv la notariatul unde s-au încheiat actele de vânzare-cumpărare, inculpatul Raicu Ion fiind şi cel care s-a ocupat de întocmirea actelor premergătoare încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Inculpatul Roman Ştefan a declarat în data de 12.06.2014 faptul că nu numai titularul Traşcă Adrian a avut interes să obţină titlul de proprietate pentru terenul care constituie obiectul cercetărilor în cauză, ci şl inculpatul Raicu Ion, cumnatul lui Traşcă Adrian, precum şi inculpatul Petrescu Gheorghe, care a edificat o casă de locuit chiar pe terenul de 1.000 mp atribuit prin titlu lui Traşcă Adrian. Prin declaraţia din data de 14.10.2014, inculpatul Roman Ştefan a declarat că îşi menţine declaraţiile anterioare, cu precizarea că l-a văzut pe inculpatul Petrescu Gheorghe demarând lucrările de edificare a unei case de locuit pe terenul atribuit lui Traşcă Adrian, dar nu cunoaşte cui aparţine construcţia respectivă. Din cercetările efectuate în cauză nu au rezultat însă indicii care să ateste faptul că inculpaţii Petrescu Gheorghe sau Raicu Ion au dobândit pentru ei înşişi vreun avantaj material de pe urma vânzării terenului. În anul 2011, în baza procurii speciale autentificate sub nr. 1912/18.11.2010 de către notarul public Cerbeanu lulia Monica din Rm. Vâlcea, inculpatul Petrescu Gheorghe s-a ocupat de întocmirea formalităţilor în vederea dezmembrării în mai multe loturi a terenului cumpărat de Ciuculan Gheorghe de la Traşcă Adrian, dezmembrare care, potrivit declaraţiilor martorului Ciuculan Gheorghe, s-a realizat în scopul de a se împărţi terenul între cele două fiice ale martorului Ciuculan Gheorghe, împărţire care nu s-a mai realizat din cauză că s-a notat în cartea funciară litigiul care s-a declanşat în legătură cu legalitatea titlului de proprietate emis pentru titularul Traşcă Adrian. Din declaraţiile inculpatului Petrescu Gheorghe din data de 21.10.2014, din declaraţiile martorului Ciuculan Gheorghe din data de 17.10.2014, precum şi din înscrisurile depuse de inculpatul Petrescu Gheorghe în susţinerea declaraţiilor - respectiv contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 85/10.01.2014 de către notarul public Cerbeanu Iulia Monica, planul de amplasament şi delimitare a imobilului, planul urbanistic general al comunei Bujoreni, planul de încadrare în zonă şi autorizaţia de construire nr. 2408 din 14.04.2014, eliberată de Primăria Comunei Bujoreni - a rezultat însă faptul că Petrescu Gheorghe a început edificarea unei case de locuit pentru sine, dar nu pe terenul cumpărat de martorul Ciuculan Gheorghe de la martorul Traşcă Adrian, ci pe un teren pe care inculpatul Petrescu Gheorghe l-a achiziţionat în anul 2014 de la vânzătorul Dobriţoiu Ion, în vecinătatea terenului ce a fost cumpărat de de martorul Ciuculan Gheorghe de la martorul Traşcă Adrian" – menţionează procurorii Parchetului Vâlcea.

Recunoaşterea vinovăţiei care-i înfundă pe toţi inculpaţii din dosar

Singurul inculpat care şi-a recunoscut vinovăţia este consilierul local Ştefan Roman, care a admis că a încălcat legea şi că a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu. Recunoaştearea vinovăţiei sale nu le-a picat bine celorlalţi inculpaţi, care ar putea să aibă de suferit în instanţă şi s-ar putea alege cu condamnări grele. De altfel, dosarul a ajuns deja în instanţa de judecată a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, cei 10 inculpaţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu. Procurorii au dispus să schimbe încadrarea juridică a faptei pentru care a fost confirmată începerea urmăririi penale în cauză faţă de suspecţii Roşu Alexandru, Petrescu Gheorghe, Raicu Ion, Dina Constantin, Bunescu Constantin Dorin, Olescu Elena Denisa, Marinescu Cristian Ştefan şi Roman Ştefan, din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 din Codul Penal de la 1968, în infracţiunea de abuz asimilată infracţiunilor de corupţie, prevăzută de art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 248 din Codul penal de la 1968. Mai mult, prin ordonanţă s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de suspecţii Mareş Florian şi Stănescu Nicolae, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu asimilata infracţiunilor de corupţie, prev. de ari. 13² din legea 78/2000, rap. la art. 248 din codul penal de la 1968.

Raicu, trimis în judecată şi pentru conflict de interese

Din acest dosar, cel mai „şifonat" a ieşit fostul primar al comunei Bujoreni, penelistul Ion Raicu, care, pe lângă acuzaţia de abuz în serviciu, s-a ales şi cu acuzaţia de conflict de interese. „Totodată, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Raicu Ion se va dispune trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese, prev. de art. 2531 din codul penal de la 1968 şi abuz în serviciu asimilatâ infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 132 din legea 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 din noul cod penal" – susţin procurorii.
În schimb, cumnatul său, Adrian Traşcă, cel pe numele căruia a fost dat ilegal titlul de proprietate, a scăpat fără nicio răspundere penală, el fiind, de asemenea, cooperant cu procurorii, cărora le-a spus tot ce ştia. „Se va dispune clasarea cauzei cu privire la infracţiunile de instigare la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 47 din noul cod penal, rap. la art. 132 din legea 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 din noul cod penal, şi instigare la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 25 din codul penal de la 1968, rap. la art. 289 din codul penal de la 1968, pe considerentul că faptele nu există" – reţin procurorii în cazul lui Adrian Traşcă.

Cei 10 inculpaţi riscă de la 2 la 7 ani de închisoare

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei, procurorii au avut în vedere că, la data săvârşirii, infracţiunea de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie era incriminată de art. 132 din Legea 78/2000, care stipula faptul că infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul publica obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.
Prin art. 79 punctul 9 din legea 187/2012, art. 13² din Legea 178/2000 a fost modificat în sensul că, în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Prin urmare, în noua redactare, art. 13² din legea 178/2000 nu mai prevede o pedeapsă de sine stătătoare, ci face trimitere la pedeapsa stabilită de lege pentru infracţiunea de abuz în serviciu, or art. 297 alin. 1, din Noul Cod Penal, în vigoare de la data de 1 februarie 2014, care incriminează fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. În concluzie, legea nouă este mai favorabilă, întrucât prevede pedepse mai mici decât legea în vigoare la data săvârşirii faptelor, astfel că trebuie aplicată în cauză ca lege penală mai favorabilă, conform disp. art. 15 alin. 2 din Constituţia României, disp. art. 3, 4 şi 5 din Noul Cod Penal.
Evaluaţi acest articol
(16 voturi)
Claudia STANCIU

Autorul acestui material de presă poate fi contactat pe email la adresa claudia.stanciu@voceavalcii.ro

Editorial

13
Feb2020
Distrugerea României

Distrugerea României

Written byRomeo POPESCU

Cei care conduc destinele românești după 1989 pot fi  considerați trădători de țară. După asasinarea Ceaușeștilor, România a intrat în stare de ocupație nedeclarată și plătește tribut. Cum altfel explicați distrugerea sistematică a economiei, din ordinul și cu supervizarea celor...

Opinii

11
Iun2020
Alianța care poate arunca în aer scena politică din Vâlcea

Alianța care poate arunca în aer scena politică din Vâlcea

Written byMagda POPESCU

Țineți minte cinci cuvinte: Buican vrea să fie președinte! Cine subestimează capacitatea politică a lui Cristian Buican face o greșeală imensă. Omul este un adevărat animal politic care știe ce vrea, dar și mai mult, știe și cum poate obține...