Stenograme INCENDIARE în cazul elevei EXAMTRICULATĂ de la BAC

Pe 7 iulie eleva Georgiana-Carmen Turbureanu, eliminată pe nedrept din examenul de bacalaureat, i-a adresat o scrisoare deschisă Ministerului Educației Naționale. De atunci au trecut 2 zile fără răspuns. Timp în care la nivel local Comisia Județeană de Bacalaureat face presiuni asupra familiei Turbureanu să renunțe la cererea de declarare a nulității absolute a procesului verbal de sancționare făcut pe temei fals, neregulamentar, de „tentativă de fraudă". Aceasta pentru că-i pune în dificultate din punct de vedere organizațional.
Tot pe 7 iulie la nivel național s-au afișat rezultatele examenului de bacalaureat. În mod surprinzător, Georgiana-Carmen Turbureanu apare ca neprezentată la proba la limba română de pe 1 iulie, deși a fost prezentă la examen, n-au fost înregistrate incidente și lucrarea i-a fost primită la corectat.
În rândurile de mai jos, puteţi citi câteva stenograme absolut incredibile despre cum încearcă cei de la Inspectoratul Şcolar Judeţean să rezolve cazul Turbureanu. Nu contează că la mijloc este viitorul unui copil, nu contează nici reglementările în vigoare au fost încălcate în picioare, ci doar cum să-şi salveze ei fundurile, fără a fi sancţionaţi.
Liviu Vlădescu: „Dacă mă ameninți nu mă mai duc nici la minister, nu mă mai duc nicăieri și gata"
Silvia Turbureanu, mama candidatei povestește:
Pe 7 iulie, în jurul orei 13:30, am fost la Centrul de examen Ferdinand I cu Georgiana să vedem rezultatele la avizier. Acolo, stupoare. Am depus contestațiile la română și la matematică. Ni s-a spus că la noi este un caz special și că nu știu dacă se poate rezolva la ei. Le-am depus totuși și am plecat la IȘJ. Ușa Domnului Președinte, Liviu Vlădescu era deschisă. Mă vede și mă strigă, făcându-mi semn să intru și apoi să închid ușa.
Am executat. M-a invitat să iau loc. Nu am vrut. A invitat-o pe Georgiana. Ea, cum era de terminată a acceptat. M-am plâns de noul abuz privind rezultatele declarate în fals! I-am spus că s-au afișat rezultatele la alte județe și că li s-a permis să meargă și la examenele următoare, chiar dacă au fost eliminați din un examen anterior. A zis ironic că știe și că acum îi va „aresta". I-am spus că nu este așa și că s-ar putea să fie invers, că se strică nedrept viitorul unor oameni nevinovați. A tăcut... Apoi mi-a zis:
— Știu că ești supărată!
— Domnule Președinte...
— Hai, lasă asta.
— Bine, hai. Tu, Liviu, nu ai fi? Ia privește fata mea! Este drept?
— Știu, mă, știu, dar ce să-i fac?
— Să aplicați corect legea, să-i anulați procesul verbal pe care l-ați făcut prin abuz de putere și să-i redați drepturile luate abuziv.
— Păi cine i le-a luat? Eu...?
— Da, și tu, toți!
— Eu, păi cum, eu?
— Păi, inițial domnul Burlan, apoi domnul inspector Gherghinaru și apoi tu și comisia județeană care ați decis, dar nu mi-ați răspuns, scris!
— Păi, io, cum?
— Toți prin neimplicare în soluționarea corectă a problemei apărută prin abuz și a acoperirii adevăraților vinovați. Așa nu mi-ați răspuns la contestație, probele nu mi le-ați dat, deși v-am solicitat din ziua de 02, imediat după eliminare... A trecut aproape săptămâna și tot nu ni le-ați dat. Mi-ai promis că întruniți comisia și mă suni să-mi spui imediat rezultatul, ca fata să poată să susțină proba, nu m-ai sunat! M-a sunat domnul Vlăsceanu [n.r. secretarul] abia la 16:35! Este drept? Nu ați anulat procesul verbal de eliminare încheiat abuziv... Am trimis prin e-mail solicitarea de suspendare a procesului verbal, pentru a participa la probă, nu ați vrut să permiteți accesul fetei în examen. Așa că... Iar la avizier scrieți că nu s-a prezentat, altă minciună, alt abuz!
— Păi da, mă, da, dar n-am putut să te sun să-ți spun io așa ceva. Am vrut, dar n-am putut!
— De ce?
— D-aia, uite că n-am putut!
— Și dacă nu ai putut, de ce nu ai cercetat corect problema să nu ajungi să-ți fie jenă?
— Am cercetat-o!
— Corect? Ai văzut înregistrările video de pe cameră?
— Da, dar tot părticica aia care ai văzut-o tu, nu pe toată!
— De ce nu pe toată?
— Ți-am spus, că n-am putut!
— Dacă tu nu ai putut, oare această fată, că uite în ce hal a slăbit, cum a putut să îndure atâta abuz și hărțuire? Cum pretinzi tu că ai cercetat, dacă nu ai văzut tot? Ce decizie ai dat tu?
— Păi io, io nu, toți!
— Aveți o răspundere foarte mare pentru ce ați făcut!
— Io, io nu! Da, mă duc joi la Minister, uite special să rezolv cazul ăsta. Să vedem ce putem face! Tu ce zici?
— Joi este târziu, mai bine cercetează problema până la capăt, anulează, conform legii, procesul verbal și apoi faceți sesiune extraordinară de examen pentru proba de biologie, cu subiectul de rezervă și fata săptămâna viitoare să poată să se înscrie la facultate!
— Ieu să anulez?
— Da, tu, că ești președinte!
— Io, de ce io? Io nu fac nimic! Cine a greșit să facă, ce să mă pună apoi pe mine să plătesc greșelile altora, ai?
— Oricum le veți plăti toți care sunteți vinovați, că vreți, că nu vreți! Am venit la dumneavoastră să vă spun că este greșit ce-ați făcut imediat după probă. Nu m-ați ascultat, cu legea-n mână, că ați greșit. V-am scris și pe hârtie în 03.07.2014 că vreau soluție amiabilă. N-a contat. Acum vă cer iar aplicarea legii, deci nulitate absolută.
— Păi ce, mă, trebuia io să fac asta? Că ș-așa, nu cred că i-ar fi prea bine fetei. Că mi se pare mie că dacă-l anulezi, nu știu, îi va cauza, nu știu cum fetei.
— Nu-i va cauza nimic. Anulezi, fata-și recuperează drepturile că se pune totul în situația anterioară abuzului și acela este inexistent!
— Unde scrie, mă, că Președintele trebuie să facă asta? Uite aici metodologia, uite, ia-o și spune-mi unde scrie așa ceva! (Îmi întinde dosarul cu metodologia de pe birou)
— Liviu, nici nu trebuie să o iau. Citește articolul 6 și ai să vezi.
— E, și ce scrie în el?
— Că trebuie să decizi tu!
— Na, mă, na metodologia și citește tu... Că spune clar că nimeni nu are voie să intervină peste Președintele Centrului de Examen, că la două centre de pe la Drăgășani, președinții nici nu au permis comisiei județene să intre, dar să se amestece.
— Doamne, că n-o fi Dumnezeu! Există personal autorizat care are voie în centru. Cei care nu au așa ceva, nu intră! (Am luat dosarul, am început să citesc art. 6 din vechea metodologie)
— Nu! N-ai dreptate, nu zici bine!
(Am luat dosarul, am început să citesc titlul articolului 6 să poată înțelege! S-a enervat!Georgiana devine mai înmărmurită decât era!)
— A deci, vii la mine să mă ameninți, ai, ziceam să te ajut, da... gata, dacă mă ameninți nu mă mai duc nici la minister, nu mă mai duc nicăieri și gata!
— Liviu, trezește-te cât mai ai timp! Cu ce te-am amenințat? Sau voiai să-ți zic Domnule Președinte, că doar tu ai zis să... [n.r. să ne tutuim] (Îmi face semn cu mâna că nu vrea). M-ai întrebat, eu ți-am răspuns, pe lege. Ai insistat să-ți citesc, ți-am citit! Ești profesor de matematică, fii metodic... Te superi degeaba, eu nu am nicio vină, am făcut ce ai vrut! Am citit, atâta tot, nu te-a amenințat nimeni!... Dar, vezi că interpretezi greșit legea! Nu există așa ceva! Președintele Comisiei Județene, sau orice membru al acesteia are chiar în atribuțiuni să verifice ce face președintele în central de examen. Ce nu are voie să facă niciunul împotriva președintelui? Să încerce să facă trafic de influență pentru ceva sau cineva! Așa că, dacă președintele greșește în centru, Inspectorul Școlar General, Comisia Județeană este obligată să intervină!
(S-a calmat!)
Apoi, mai este Codul muncii care-ți impune reguli de conduită, atribuțiuni specifice instituite de Minister, Comisia Județeană fiind organ de organizare și bună desfășurare, de control în tot județul! Abia apoi vine peste voi și Comisia Națională, dacă și voi abuzați sub o formă sau alta. Așa că, așa cum ați abuzat toți, toți de la minister și până în centru, care într-un fel sau altul trebuia să vă faceți datoria, va trebui să îndreptați lucrurile ca la carte. A! Mai aveai și o altă atribuțiune deosebit de importantă: să propui pentru funcția de președinte în centru de examen oameni foarte bine pregătiți, cu experiență, pentru că răspunzi și de propunerea pe care ai făcut-o!
— Io?
— Da, tu! De ce l-ai propus dacă nu avea experiență sau... Așa că, răspunzi tu, inspectorul general! (Se întristează)
— Da, că l-am pus io! Io, l-am pus uite colo-șea, la sfârșitul listei și Remus Pricopie, Ministrul, a zis: Nu, p-ăsta îl puneți pe locul 7 (sau 9, nu mai știu ce loc a zis).
— Așa a zis Ministrul?
— Da! Da, ia stai, că sun io pe doamna din Minister, să vedem, ia ce zice?
O sună pe doamna la care eu și Georgi am fost în audiență în 03.07.2014. Răspunde. O întreabă și-i spune că sunt și eu acolo cu fetița. Îi spune că nu știe exact cum se poate rezolva problema, dar să sune în Minister pe cineva. I-a dat numărul!
Domnul Gherghinaru apare în cadrul ușii, care de la un timp rămăsese deschisă, o deschisese o doamnă, și-l cheamă la ședinta consiliului de administrație. Nu a executat, i-a spus că nu mă poate da afară!
Doamna nu răspunde la telefon inițial! Revine! Răspunde! Vorbește cu acea doamnă, nu știu cum o chema că nu am reținut, bulversată suplimentar de ce auzeam, dar îi spune că trebuie să rezolve situația Georgianei la nivel local. El a întrebat: păi se poate? I-a răspuns că se poate. A întrebat cine să facă asta. I s-a răspuns că el! A mulțumit și a zis că va mai reveni cu un telefon mai încolo pentru detalii. I-am spus să se descurce, că trebuie să rezolve corect problema, de urgență și cu precădere. I-am spus că nu mai stau, că merg să depun cererile pentru că pleacă apoi secretarul, cereri pe care fata și eu le scrisesem în birou, repetându-i că trebuie să-mi dea probele, inclusiv toată înregistrarea video. L-am rugat să-mi tragă două la Xerox. Mi le-a tras și apoi mi-a zis, evitând răspunsul pentru probe:
— Ăstea cui i le mai dai ?
— Ție!
— Hai, nu mă omorî, tot mie?
— Păi ție, că ești președinte și trebuie să rezolvați toți problema corect!
— Bine, hai că mai ținem legătura.
Apare iară domnul Gherghinaru:
— Haideți Doamnă! Că avem și noi treabă și ne întârziați cu treburile!
— Așa este, am și eu Domnule Inspector, dar nu eu am creat problemele, așa că... Am plecat, am salutat, a răspuns. Apoi, m-am dus în secretariat să înregistrez cererile de care i-am vorbit.
Am stat în inspectorat de la aproximativ 14 până la 16,45.
Ion Gherghinaru: „Eu fac ce pot, deci lucrarea de la limba română!"
Tot ieri, 07.07.2014, după ce tocmai plecasem de la IȘJ, la ora 17,03 mă sună pe telefonul mobil Domnul Inspector General, Ion Gherghinaru, și îmi zice:
— Sărut mâna, Doamna Turbureanu! Sunt Gherghinaru la telefon și v-am sunat să vă spun că nota fetiței la limba română este 7,75 și vreau să știu dacă vreți să depuneți contestație sau nu!
— Domnule Inspector, eu de-abia am venit de la Inspectorat, fetița abia s-a așezat și este epuizată! Nu știu să vă răspund, pentru că trebuie să vorbesc mai întâi cu ea. Ea trebuie să decidă pentru că eu nu pot să știu ce dorește! Trebuie să-i spun!
— Păi spuneți-i, doamnă, ca să știu și eu dacă o predau sau nu cu celelalte la reevaluare!
— Domnule Inspector, v-am spus, de-abia am venit de la Inspectorat, fetița de-abia s-a așezat și este epuizată. Lăsați-o să se liniștească pentru a putea lua o decizie și apoi vă spun.
— Doamnă, nu pot să mai aștept că trebuie să predau lucrările!
— Domnule Inspector, lăsați-i măcar o jumătate de oră, să decidă și apoi vă comunic rezultatul.
— Bine și vă rog eu, dacă se poate și mai repede, mai bine ar fi!
— Bine! și vă rog să evaluați lucrarea și la matematică și să ne comunicați rezultatul, ca apoi să decidă ce face și acolo.
— Doamnă, aia nu pot să o evaluez. Că este nesecurizată, cu aia este altceva, nu ține de mine să o rezolv. Eu fac ce pot, deci lucrarea de la limba română!
— Nu contează, domnule Inspector, fata a fost abuziv eliminată, abuziv i s-a anulat lucrarea, deci trebuie să o luați în calcul.
— Doamnă, vă rog să-mi spuneți dacă reevaluăm pe cealaltă sau nu, că trebuie să dau lucrările.
I-am promis că-l sun în jumătate de oră.
Am vorbit cu fata, s-a gândit, i-am lăsat timp, și în final, i-am spus că fata solicită reevaluarea lucrării. A zis că așa va face.
Vlădescu: „Îmi asum eu responsabilitatea să-ți duc lucrarea de la română la reevaluare"
La ora 20:48 sună Domnul Președinte al Comisiei Județene de Bacalaureat și îmi zice:
— Bună Silvia, sunt Vlădescu!
— Bună seara, Domnule Președinte!
— E, hai lasă asta! Uite, eu te sun să-ți spun că-mi asum eu responsabilitatea asta să-ți duc lucrarea de la română la reevaluare. Nu știu, că fac bine, că fac rău. Repet, nu știu, dar îmi asum eu această responsabilitate și că atât pot să fac eu pentru tine...!
— Măi, Liviu, ce să faci pentru mine, că nu înțeleg. Lucrarea la română trebuie să fie reevaluată că este dreptul fetei pe care și l-a exercitat, și pe la ora cinci și ceva a plecat la reevaluare. A dat-o domnul Gherghinaru! Despre ce lucrare vorbești că trebuie să duci?
— E, a dat-o pe dracu', lasă că știu eu.
— Cum, măi, nu a dat-o, că i-am spus să o dea, m-a sunat la cinci și ceva!
— Lasă mă că știu io, lucrarea este la mine aici, că de trei ore mă chinui să pornesc aplicația și mă cert cu informaticianul pentru ea, că Ministerul nu a deblocat aplicația.
— Măi, Liviu, eu chiar nu mai înțeleg nimic. Fata a confirmat la cinci și ceva reevaluarea lucrării și tu, acum peste trei ore îmi spui că nu a plecat și că este la tine?
— Da mă, da, așa este. Și, ți-am spus, fac eu asta pentru tine!
— Eu știu că lucrarea trebuie reevaluată și voi faceți ce vreți, dar trebuie reevaluată. Pe mine nu mă interesează aplicația voastră și nici cum o deblocați, sunt atribuțiunile dumneavoastră, trebuie să vi le îndepliniți. Și cu cea de la matematică, ați dat-o la evaluare? că ți-am făcut cu fata cerere și pentru ea.
— Nu, aia nu. Lasă așa cum zic io, că este bine.
— Nu, Liviu, nu renunță fata la ea și nici eu. Dacă ea vrea așa, așa să fie!
— Ascultă-mă, Silvia, și nu mă mai supăra. Lucrarea este anulată, nu este securizată...
— Nu contează. Așa cum este, o evaluați. Securizată sau nu, nu mai contează că oricum va fi singura la evaluare, deci și securizată, tot se știe a cui este! Deci o evaluați, comunicați valoarea ei și apoi așteptați să vadă fata dacă decide să o reevaluați sau nu. Deci, îndepliniți dreptul ei.
— Păi, oricum nu are lucrare nici la biologie.
— Nu are din cauza abuzului de putere manifestat, repet. Așa că anulați procesul verbal de sancționare ilegal, îi dați sesiune extraordinară de examinare, cum am cerut astăzi, cu subiectul de rezervă, lăsați timp și pentru contestație, iar apoi, pe 11, când toți copiii primesc rezultatele finale să le primească și ea, iar săptămâna viitoare să se poată înscrie la facultate.
— Nu pot, Silvia, să fac io așa ceva!
— Cum nu poți? că ești președinte! Deci?
— Păi scrie undeva că pot să fac io așa ceva?
— Cum unde scrie? Doar mai discutarăm astăzi o dată. În atribuțiile tale de la Comisia Județeană. Decât să pierzi timpul să cauți cum să aperi vinovații, mai bine te-ai concentra pe rezolvarea corectă a problemei fetei, că ai văzut cum este de terminată!
- Știu, mă, știu, da' nu am cum să fac. Crezi că mie nu-mi pare rău de ea? Da, cine îmi spune mie să fac asta?
— Ministerul!
— Ministerul, pe dracu'! Nu vezi ce face Ministeru? Scrisăși Ministerului, îți răspunse?
— De-abia am scris, dar de răspuns mi-a răspuns de vineri, când m-a anunțat că a trasat sarcina Comisiei Județene de Bacalaureat să rezolve problema, în timp util, punct. Deci, ia în calcul măcar acum, opriți abuzurile și apucați-vă de treabă, că timpul trece!
— Ce, ce mi-a zis? Ce tot spui măi, Silvia, eu nu am nicio putere!
— Ba da, ai autoritate, cercetează corect problema și rezolv-o ca atare.
— Nu pot să fac io așa ceva, de ce nu vrei să înțelegi?
— Oricum, ia în calcul că fata vineri trebuie aibă rezultatele!
— Mă duc joi la Minister să văd ce se poate face.
— Este târziu joi.
— E, este târziu joi. Nu înțelegi că nu se poate?
— Liviu, că faci tu lucrul acesta, că face altcineva, că face toată Comisia Județeană, că Ministerul, ori toți la un loc, pe mine nu mă interesează, v-ați bătut joc de fată, acum rezolvați-i problema conform adevărului. Cale de mijloc nu acceptăm, ăstea sunt drepturile ei, respectați-le.
— Mă duc la București joi, să vedem ce facem! Hai că ținem legătura.
A salutat și am închis.
Evaluaţi acest articol
(28 voturi)
Magda POPESCU

Autorul acestui material de presă poate fi contactat pe email la adresa magda.popescu@voceavalcii.ro
Urmariți acest autor și pe Google Plus

Editorial

13
Feb2020
Distrugerea României

Distrugerea României

Written byRomeo POPESCU

Cei care conduc destinele românești după 1989 pot fi  considerați trădători de țară. După asasinarea Ceaușeștilor, România a intrat în stare de ocupație nedeclarată și plătește tribut. Cum altfel explicați distrugerea sistematică a economiei, din ordinul și cu supervizarea celor...

Opinii

11
Iun2020
Alianța care poate arunca în aer scena politică din Vâlcea

Alianța care poate arunca în aer scena politică din Vâlcea

Written byMagda POPESCU

Țineți minte cinci cuvinte: Buican vrea să fie președinte! Cine subestimează capacitatea politică a lui Cristian Buican face o greșeală imensă. Omul este un adevărat animal politic care știe ce vrea, dar și mai mult, știe și cum poate obține...