Prostituatele, distracţie şi sursă de venit pentru poliţişti

Am preluat de pe blogul "Dolo - zice bine" (pseudonim PASOPTISTA) un interviu cu „Profesoara", una dintre cele mai vechi prostituate din Bucureşti care face un portret robot al clientului român, de la gunoier şi căcănar, până la politician şi preot. Am considerat ca este bine sa ne pregatim cititorii pentru timpul cand se va legaliza prostitutia. Pentru votul in favoarea acesteia. Azi, începuturile - „Epoca de aur", când comunismul tolera prostituţia, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn. După anii de glorie din comunism şi zorii revoluţiei capitaliste, vin anii de hărţuire democratică din partea poliţiei şi jandarmeriei. 
„Spune-mi Mihaela, simplu!" Am convenit să ne tutuim de la prima întâlnire, mai ales că suntem cam de-o seamă şi uzăm de aceeaşi înduioşător de inutilă cochetărie: „să zicem că am cam 40 de ani". "Profesoara" este mignonă, brună, durdulie, cu un bust generos pe care-l lasă, conştientă, să-i bombeze hanoracul gros – palidă protecţie împotriva frigului în care stă, seară de seară, ca să-şi aştepte clienţii.

Face meseria asta de 23 de ani şi recunoaşte cu francheţe că îmbină utilul cu plăcutul. Crede că a fost făcută „pentru prostiile astea", nu le regretă, doar că-i e din ce în ce mai greu să trăiască din meserie. Vârsta, concurenţa acerbă, dar mai ales abuzurule „organelor", sprijinite de o combinaţie românească de lege absurdă şi ipocrizie, toate o fac pe Mihaela să privească nostalgic la vremurile când prostituţia era tolerată, chiar şi de regimul comunist, marca era mai tare ca dolarul, iar clienţii erau nişte domni.

„Profesoara" se consideră reprezentativă pentru breasla care i-a adus şi suferinţă, şi iubire, dar mai presus de toate a ajutat-o să-şi crească cei cinci copii, de care azi e mândră ca orice mamă. Spune că prostituatele sunt blamate pe nedrept, iar lipsa asta de educaţie a societăţii face loc celorlalte abuzuri: agresivitatea unor clienţi, hărţuielile poliţiştilor.

Pentru că pe 17 decembrie este Ziua Internaţională de combatere a violenţei împotriva lucrătorilor sexuali, socot că nu e om mai îndrepăţit să vorbească despre asta decât o prostituată.

Începuturile – Epoca de aur

1989, PRIMUL CLIENT, UN PARLAMENTAR GREC, PRIMELE 50 DE MĂRCI

- Acum 23 de ani, în 1989, mi-a decedat soţul. Aveam o fetiţă de aproape un an şi eram gravidă cu al doilea copil. Vindeam flori în hoteluri, ţigări BT cum era atunci. Şi tot vedeam fetele prin hoteluri, îmbrăcate, luxate, cu aur, cu maşini, se plimbau, şi aşa m-am împrietenit şi io cu curvele bătrâne.
- A încercat vreuna să te racoleze?
- Nu, eu am întrebat: cum să fac să am şi eu banii tăi? Părerea mea e că dacă prima oară începi forţată, maltratată, îţi este greu, dar eu am făcut din proprie voinţă, că aşa am simţit eu. Simţeam că trebuie să fac ceva pentru copii.
- Era disperare?
- Da, şi era şi chestia că doream şi eu multe lucruri, bani, să nu-i mai cer lui tata, să fumez o ţigare bună, să mănânc, să mă îmbrac mai frumos.
- Te-ai căsătorit din dragoste?
- Da, dar o dragoste nedorită de părinţii lui. Era singurul lor băiat, nu au fost de acord să ia o ţigancă. Eu săracă, el bogat.
- De ce a murit?
- Îi plăcea să bea, a căzut între tampoanele trenului.
- Şi părinţii lui nu au vrut să ştie nimic de nepoţi?
- Niciodată. Nici la ora asta.
- Şi cum a fost cu primul client?
- Foarte uşor, el era un boşorog, eu o puştoaică. N-am simţit nimic. Nu a fost brutal, a fost un domn, eu aveam 17-18 ani.
- Cum l-ai agăţat?
- Nu l-am agăţat, a comandat el o fată. La hotel, la Ateneu cum îi zicea pe vremea aia, se ştia, suna la recepţie clientul şi cerea. Fetele stăteau în hol, beau un suc, o cafea, şi aşteptau. Era organizat pe vremea aia, dar nu se făcea atâta vâlvă ca acuma, iar marca era mai mare decât dolarul.
- Câte mărci ai câştigat prima dată?
- 50 de mărci, cum ar fi acuma 500 de euro.
- Era român?
- Nu, era grec, parlamentar. Un boşorog, ţi-am zis, eu eram o puştoaică, aveam părul lung cu cinci palme peste fund, slăbuţă, oacheşă. Adevărul e că m-a şi atras meseria asta, am simţit că sunt făcută pentru prostiile astea.
- Erai gravidă atunci, nu?
- Da, dar nu se vedea.
- Şi ce ai făcut cu primele 50 de mărci?
- Nu am ştiut că o să mai continui, aşa că m-am dus şi le-am schimbat la Eva, unde erau băieţii care schimbau, şi ţin minte că am luat 1030 de lei pe ele.
- Erau bani! Eu aveam în 1989 salariul de 2004 lei. Deci ai câştigat într-o oră mai mult de jumătate din salariul pe o lună.
- Da, dar trebuia să iau mai mult de 2000 de lei, că atâta era marca, dar se făcea jumate jumate cu băieţii, asta era partea lor. Comisionul. Mi-am cumpărat flori, vreo şase cartuşe de BT, trei de Kent. Şi am cumpărat o rochiţă cu volane, roză-roză, pentru fata mea, şi săndăluţe. Atât. Ţigările erau scumpe.
- Şi totuşi ai continuat. A doua oară cum s-a întâmplat?
- M-am dus la hotelul unde erau fetele şi mi-a zis una că mai are un client care voia două fete, dar nu pe astea vechi, că le ştia pe toate. Mi-a dat vreo 30 de dolari, vreo 10 mărci şi 80 de lei. Trebuia să stăm trei ore cu el. Ne-a făcut cadou şi ciorapi cu bandă adezivă cu model şi fluturaş. Toţi făceau şi cadouri atunci, în afară de bani. Omul nu ne-a făcut nimic, îşi făcea el laba singur şi noi trebuia să stăm zgâite, el se uita când la una, când la alta, şi gata. Aşa a devenit obişnuinţă.
- Înainte erau mai mult străini şi mai puţini români, nu?
- Da.
- Şi acum?
- Acuma... sunt mai mulţi români. E foarte rar să găseşti un om care să se gândească că eşti totuşi o femeie şi trebuie să se poarte civilizat.


PRĂJITURELELE DE LA SCALA

- Miliţia pe vremea aia ştia de voi?
- Da, dar era ca şi acum, unii „mâncau", alţii nu. Amenzile erau foarte mici, îţi permiteai să plăteşti şi o amendă pe zi. Era 30 de lei, cam aşa. Dar doar dacă te prindea cu clientul, nu se lua de tine dacă erai pe stradă sau ceva, ca acuma. Se mai întâmpla să mai reclame vreun client că i-a dispărut ceva, dar de regulă uita el pe unde le punea, fetele nu puneau mâna că nu aveau nevoie de probleme. După 1994 au început problemele. Te mai luau la secţie... îţi dădea amendă, îţi făcea poze, nişte abuzuri care noi nu le gândeam atunci că sunt abuzuri.
- Tu unde-ţi racolai clienţii în perioada aia?
- După ce s-au privatizat hotelurile patronii nu au mai vrut să tolereze fetele la recepţie. După '90 s-a redeschis renumita cofetărie Scala pentru fete. Stăteam acolo la mese, seara, noaptea, clientul se uita prin geam, alegea, venea şi–ţi dădea o prăjitură, un suc, şi după aia plecai cu el.
- Vă patrona cineva sau eraţi independente?
- Curvele bătrâne nu au avut peşti niciodată.
- Mai prestează vreuna din fetele de atunci?
- Din garda veche dacă mai sunt zece în viaţă. La timpul ăla erau de seama mea, în jur de 40. Dar de practicat mai suntem vreo patru-cinci. În timpul ăla nu erau atâtea boli ca acum, nu erau clienţii de acum. E diferenţă ca de la cer la pământ. Atunci erau domnii într-adevărul cuvântului, îţi pupa mâna, îţi făcea cadouri, îţi vorbea foarte frumos, nu te forţa să faci un lucru care nu vroiai... Le-a mers bine la fete până prin 1999, după 2000 a decăzut meseria. Pentru că a început rău cu drogurile. Erau şi înainte, dar nu oricine îşi permitea.
- Cum îţi făceai rost de prezervative înainte de '89?
- Erau shop-urile, dar nu aveai voie să cumperi ca român. Când venea câte un client îl rugai să cumpere, folosea el şi-ţi mai lăsa şi ţie. Mai ales după două trei şedinţe îţi permiteai să-l rogi să-ţi cumpere mai multe.

CINCI COPII CRESCUŢI DIN PROSTITUŢIE

- Ai făcut vreodată fără prezevrativ?
- Da, nu era aşa ca acum, erau mai în vârstă, nu veneau puşti ca acuma să te înjure. Singura mea problemă medicală a fost la a şaptea naştere.
- Ai făcut şapte copii? Cu clienţi?
- Nu cu clienţi, am încercat şi io să-mi refac viaţa şi am avut diverse relaţii, dar n-am avut noroc. Ba beţivi, ba curvari şi barbugiu, ba drogat, şi uite aşa. Am avut şapte naşteri şi mi-au murit doi, am cinci copii acum, două fete şi trei băieţi. Fata cea mare are 25 de ani şi cel mai mic are 13 ani.
- Pe toţi i-ai crescut din prostituţie?
- Da, i-am întreţinut la şcoli, au crescut normal, dacă vezi ce copii am zici că nu-s ai mei. Unii sunt la casele lor acum, muncesc, au ieşit oameni buni. Singurul care m-a ajutat a fost tatăl meu.
- El ce a zis de meseria ta?
- A fost foarte greu pentru el la început, era o ruşine. M-am mutat cu chirie, cu doi copii după mine, mi-era greu nu aveam cu cine să las copiii seara, m-a mai ajutat o mătuşă care mi-a murit. Tata a acceptat după câţiva ani de chin.
- Copiii ce părere au?
- Copiii nu au avut niciodată nimic de obiectat. Aşa curvă cum e, e mama, nu permit la nimeni s-o jignească, i-a zis fata mea cuiva. Fata mea cea mare i-a spus ginerelui meu, ca să nu afle de la lume, i-a spus ea înainte, ca să ştie cu cine se însoară. Nu înseamnă că dacă mama mama e curvă trebuie să devin şi eu.
- Şi „Profesoara" de unde vine?
- Un taximetrist mi-a zis prima dată, că dacă vreau să mă apuc de meserie trebuie să vadă cum prestez. A fost primul meu client din stradă. După asta a dat prin staţie că „o am pe Profesoara". Şi aşa a rămas numele. Bine, mă şi comportam frumos, mă îmbrăcam frumos, eu 20 de ani nu am stat fără diplomat, parpalac, pantof cu toc, fustă scurtă. Acuma m-au ajuns greutăţile. Le-am zis la ai mei, când o fi să mor aşa să mă îngroape: cu parpalac, fustă scurtă, diplomat, prezervative, mă fardaţi, mă aranjaţi. Nu mă trimiteţi pe lumea ailaltă aşa.
- În diplomat ce aveai?
- Şerveţele normale, umede, săpun, prezervative.
- Când au început să apară problemele cu poliţiştii?
- Cam de zece ani încoace. Te ia la secţie, te tine toată noaptea, te amprentează, te fotografiază. Şi te amprentează în bătaie de joc după ureche. Am citit şi eu, m-am documentat, am întrebat, de unde se poate recolta o amprentă, şi nimeni nu zice asta, nu se ia de după urechi. O fac doar ca să ne mânjească, în bătaie de joc. Le mai ia pe fete astea tinerele, hai cu mine până sus. Bineînţeles alea vin de acolo ciufulite, îţi dai seama că au făcut sex după cum arată.
- Înainte poliţiştii nu abuzau?
- Nu, chiar dacă vroiau ceva te plăteau, se simţeau, nu dădeau preţul pieţei, dar dădeau ceva, plus că nu se ştia, nu se lăudau la colegi. Acuma se laudă şi se duce vorba de la unul la altul şi o ia şi ăla şi ăla. Barem de când au apărut comunitarii le urcă în maşină şi le fac poştă, frate, că aşa e la noi.
- Poliţiştii locali?
- Da, şi jandarmii la fel. Sunt multe abuzuri, dar multora le e frică să vorbească, pentru că după aia tot cu ei sunt în stradă. Plus că nimeni nu mă ascultă pe mine că sunt prostituată, nimeni nu-mi dă dreptate. Au fost şi bătute. Au ajuns şi la spital, dar multora le e teamă, nu reclamă. Te ameninţă. Le bate pentru că ele nu mai vor să stea. Hai te fuţi cu unul, cu doi, dar ei se cheamă prin staţie unii pe alţii şi abuzează. Şi nu le lasă să-şi facă şi ele meseria să-şi câştige banii.
- Ţi s-a întâmplat?
- Mie nu, cu mine nu prea au treabă că sunt prea în vârstă pentru ei. Dar fetele de la Scala au şi reclamat acum câţiva ani că le-au dus nişte jandarmi pe câmp şi le-au făcut la grămadă. Poliţia s-a dus şi a verificat, au găsit pe câmp dovezi cum au băut, au găsit prezervative, exact cum povestiseră fetele. I-au dat afară pe jandarmii ăia, dar după aia s-au pus pe capul lor cu presiuni. Se tine de capul tău şi-ţi face flagrant, şi când te-a luat îţi face dosar penal.
- Ce amendă se dă acum pentru prostituţie?
- 500 de lei. Dar într-o zi poţi să iei mai multe de 500. De exemplu sunt 500 de lei de la poliţia de sector, 500 de la locali, alţi 500 de la jandarmi. Dacă te afli într-o zonă unde e capăt de teritoriu, unde sunt două secţii, îţi dă şi secţia cealaltă 500 de lei. Ajungi la 2000 de lei până la 12 noaptea. După aia ...it is another day. De unde atâţia bani? Că dacă faci 500 de lei într-o seară. Uite eu aseară nu am făcut un ban. Şi am primit 2000 de lei amenzi. De unde să plătesc eu ăia 2000 de lei?
- Înţeleg că noul Cod Penal nu mai incriminează prostituţia, dar rămâne Legea 61/1991 care le permite poliţiştilor să vă hărţuiască pentru că staţi pe stradă. Dar şi amenzile astea multiple în aceeaşi zi par un abuz. Şi dacă mergi cu RATB şi te prinde controlul fără bilet te amendează o singură data în ziua aia.
- Da, ei stau şi se focalizează pe curve, dar în timpul ăsta se sparg bancomate. Ei umplu carneţelul de Procese Verbale cu curve, fac planul cu noi, noi femeile suntem singura lor sursă de a termina PV-urile alea. O dată m-au amendat că m-am dus să beau cu fetele, deşi nu eram îmbrăcată pentru muncă, nu aveam chef în seara aia, dar ştiau că sunt prostituată m-au luat şi amendat, deşi nu eram la produs. O altă fată mergea pe stradă cu copilul după ea, se ducea la fratele ei. Au luat-o cu tot cu copil la secţie şi au amendat-o. Plus că te tine toată noaptea la secţie, nu mai ai când să munceşti. Şi toate trăim de azi pe mâine.
- De câte ori te ridică într-o lună?
- Mai toată luna, te lasă o noapte-două pe săptămână, în rest numai la secţie. Bine, şi printre ei sunt oameni şi oameni. Mulţi spun că nu le e drag să ne amendeze, dar au şi ei superiori. Am avut poliţist care a spus că dacă iese la pensie şi se dă legea e primul care face bordel şi mă pune şefă de sală.

LEGALIZARE ÎNSEAMNĂ CĂ STATUL ÎMI DEVINE PEŞTE. EU AŞ VREA TOLERARE

- Tu vrei să se legalizeze prostituţia?
- Nu, asta înseamnă ca statul să-mi devină peşte. Eu aş vrea tolerare. Cum e prin Germania. Să avem un carnet de sănătate semnat de medic, şi chiar dacă sunt bolnave... că mai sunt fete bolnave, să fie sub control.
- Ce boli au?
- SIDA, hepatită, sculament...
- Şi mai fac prostituţie?
- Păi dacă fac cu prezervativ...
- Dar clientul ştie?
- Ar trebui să ştie... aşa, apoi să avem un impozit anual de 1000 de lei, că ar fi suportabil, plus o plată, o taxa locală trimestrială, pe strada unde prestez, ca un loc de parcare, cuprinsă între 50 şi 150 de lei. În Germania există asta, dar fetele plătesc cu ora, au un aparat unde bagă banul. Dar au căbănuţă făcută, au alte condiţii.
- Tu de unde ştii cum e acolo?
- Am fost plecată, am prestat şi acolo...
- Şi de ce nu ai rămas acolo?
- Din cauza copiilor, şi a lu' tata că e foarte bolnav.
- Dar tu ai asigurare medicală?
- Da, eu sunt prostituată cu servici. Ultimul meu job e educator între egali la ARAS. Şi mă lupt să fac o asociaţie care se va numi „Maria Magdalena". Când mă retrag vreau ca fetele să zică uite nene ce a făcut Profesoara pentru noi.
- Ar fi ca un fel de sindicat?
- Exact. Va apăra drepturile fetelor. Eu am mers pe premisa că prostituata – lucrătoarea sexual de fapt – nu este o curvă. Legea românească este o curvă cu mine. Mare curvă. Lucrătoarea sexual este mamă, iubită, soţie, e femeie, e om.
- Primiţi în sindicat şi gigolo?
- Orice lucrători sexuali, gay, lesbiene, chiar şi persoane neutre, şi tu poţi să vii în asociaţia mea să te înscrii, nicio problemă.
- Şi ce vă lipseşte acum?
- Banii. Nu am un loc unde să ne adunăm. Un avocat care să ne reprezinte. Mai ales noaptea când ei te iau la secţie şi te ţin pe degeaba. Îţi iau telefonul şi nu te lasă să munceşti. Dacă ţi se întâmplă asta câteva nopţi la rând nu mai câştigi nimic, dacă ai doi copii la şcoală ca mine (fata clasa a 12-a şi băiatul clasa a 4-a ) nu le mai dai pachet nu le mai dai mâncare nimic. Plus că acuma avem foarte multe consumatoare de droguri. Ele se lasă şi de mâncare ca să aibă droguri. Ce bani să strângi de la ele? A, şi să mai scrii acolo în articol că suntem de accord, dacă tot nu va fi legalizată, ci tolerată, amenzile să se dea sub o formă care să poată fi plătite, mai mici. Ei ar trebui să-ţi verifice actele, carnetul de sănătate şi dacă ai plătit impozitul, şi dacă te prinde că ai agăţat un bărbat pe stradă, da, să-ţi dea un 20 de ron, că asta poate s-o plătească orice consumatoare. Păi acum sunt fete care au miliarde de lei acumulte din amenzi. E clar că nu le pot plăti. Şi pe chestia asta toate instituţiile îţi fac şicane.
- Tu câte amnezi ai neplătite?
- Foarte multe. Dar nu au ce să-mi ia.
- Privind acum în urmă, faţă de cum te-ai gândit prima dată, când te-ai apucat de meserie, a ieşit cum ai vrut?
- Dacă regret ceva mă întrebi? Acuma mi-e greu, de zece ani încoace, că am îmbătrânit. Dar în rest nu. Am îmbătrânit la faţă, dar la corp nu (râde). Plus că e nasol şi cu poliţia. E şi concurenţa mai grea, e mai greu să răzbaţi, bărbaţii din ziua de azi nu mai vor fete aranjate, coafate. Ei vor plate, în blugi şi cu jegul pe gât, cât mai ieftine.
- Care ar fi portretul robot al clientului român?
- Păi, care să fie. Înainte clientul zicea sărutmâna, te servea cu un suc, o prăjitură, mai stăteai un pic de vorbă cu el şi după aia treceai la afaceri. Ăştia acum, cum ai intrat în casă, te dezbraci şi te pui pe călărit. Ora e oră, nu discuţi. Găseşti câte un nebun din ăsta, îţi blestemi şi zilele.
- Care e cea mai naşpa experienţă din cariera ta?
- Nu vreau să vorbesc despre asta.
- Dar cea mai frumoasă?
- Cele mai frumoase, când am născut copiii (când vorbeşte despre ei vocea îi devine calină, copilăroasă, şi ochii îi radiază).
- Dar cu un client?
- E, alea nu..., sunt doar ale mele.
- Te-ai îndrăgostit de vreunul?
- Da, şi l-am iubit opt ani şi o să-l iubesc în continuare (acelaşi ton calin, aceeaşi privire tandră, visătoare).

POATE DE AIA ÎMI ŞI ZICE PROFESOARA, CĂ SUNT BUNĂ LA CE FAC, NU?

- Şi dacă tot e să transmiţi un mesaj oamenilor care vor citi interviul ăsta, care ar fi?
- Aş vrea ca oamenii să nu ne mai privească cu atâta ură. Mai ales femeile ne privesc urât, de sus. De parcă noi n-am fi femei. Ar trebui să înţeleagă că şi noi suntem oameni. În plus, eu consider că femeia care o face fără bani e o curvă, că o face din placere, dar plăcerea asta te face să te laşi de nevastă acasă. Da, curva e aia care se fute pe degeaba şi-ţi sparge casa, nu eu. Eu prestez o meserie, nu sunt o curvă. Şi poate pun şi suflet. Pentru că îmi place ce fac. Poate de aia îmi şi zice Profesoara, că sunt bună la ce fac, nu? Şi sunt multe care fac ca mine, îmbină utilul cu plăcutul.
- Dar or fi fost şi momente în care nu a fost plăcut.
- Sigur că au fost şi sunt. Îţi vine câte unul transpirat, murdar. A venit un mare deputat, la costum, când a oprit maşina lângă mine am zis că leşin. Când s-a dezbrăcat i-am zis să-ţi ia banii şi să se ducă să facă o baie. Mi-a zis că vai, cum îmi permit, că sunt o curvă. Şi i-am zis că pentru cultura lui sunt o lucrătoare sexual, dar că atunci când te duci la o femeie trebuie să te speli, nu vii puţind ca un hoit. Că p...a mea e mai curată decât gura ta. Şi i-am trântit portiera, i-am lăsat banii acolo. Dar să ştii că am avut gunoieri de pe maşina de gunoi, care când s-au dezbărcat miroseau a lady stick din ăla. Mai ales vara îi vezi cum se duc după tomberoane, se spală cu apă şi vin şi când se dezbracă miroase p..a lor a săpun. Şi sunt gunoieri. Nu vii la costum şi-mi faci mie teorema lu' Pitagora. Am un popă care vine numai când sunt pe ciclu. Mă şi sună şi mă întreabă când sunt, că asta vrea. I se înroşeşte barba cu sânge. Şi zice că biserica nu dă voie...
- Eşti credinicioasă?
- Da, ţin post vinerea, dar nu mă duc să pup mâna la preot niciodată. Că ştiu ce face cu mâna aia.... Am preoţi, parlamentari, poliţişti, ce n-au trecut prin patul meu, începând de la căcănari, parlamentari, până sus. Ce nu l-am avut, pe Băsescu, dar nu e timpul trecut. Singurul parlamentar pentru care am o febleţe, că a vrut să facă ceva pentru noi, a fost nebunul de Prigoană. Dar e singur, ce să facă singur? Şi nici nu ştie exact cum se face. Nu şi-a permis să vină în stradă că îl fotografiau ăştia. Dar dacă aş avea posibilitatea să-i fac o invitaţie undeva ca să-i explic eu cum trebuie făcută legea, cred că nu m-ar refuza.
- Biserica e împotriva acestei legi. Şi feministele consideră că e o înjosire a femeii.
- Prostii, e cea mai veche meserie. Prostituţia există şi acum, doar că e la negru, nu ar fi cu nimic mai mare dacă s-ar legaliza. Lucrătorul sexual ar fi mai puternic dacă ar plăti legal impozit şi nu ar mai fi la cheremul unor peşti. Ar fi ferit şi de abuzurile poliţiei. Asta trebuie să înţeleagă toată lumea, că lucrătorul sexual trebuie să fie puternic. Aşa am învăţat eu la Congresul Mondial al Lucrătorilor Sexuali la care am fost anul trecut, la Budapesta. Am fost prima lucrătoare sexual din România participantă la un Congres Global de sexworkeri, unde au participat reprezentante ale lucrătorilor sexuali din Ucraina, Rusia, Grecia, Slovacia, Scoţia, Bulgaria, Ungaria, Franţa, Bosnia, Kazahstan, SUA, Spania, Macedonia, Italia, Slovenia, Serbia. S-a discutat despre discriminare, sex comercial, legalizarea sexului comercial, tolerare, răspindirea şi prevenirea bolilor cu transmitere sexuală.
- Tu până când te gândeşti că o să faci meseria asta?
- Când o să fie „Maria Magdalena" pe picioare mă retrag. Ştiu şi eu, poate peste vreun an, doi. Cei de la ARAS au fost singurii care m-au întrebat ce vreau eu de la viaţa asta. Şi le-am zis de Maria Magdalena. Ei sunt singurii care mă ajută acum.
- Care e cea mai bătrână prostituată din Bucureşti?
- Păi una are 59 de ani, alta are 65 de ani, mai prestează şi pe stradă. Dacă ar fi pe apartamente ar fi mai multe.
- Şi de ce nu vă asociaţi mai multe să închiriaţi un apartament? Nu ar fi mai bine decât pe stradă?
- Nu merge. Dintr-o sută de telefoane dacă-ţi vine unul. Am avut apartament şi am dat anunţ. Restul sunt labagii. Pe stradă te vede şi-i atragi.
- Te gândeşti ce o să faci când n-o să mai poţi lucra? De unde ai putea avea pensie?
- Am lucrat vreo opt ani de zile cu carte de muncă, am mai lucrat şi la Cora ca agent de curăţenie. Dar nu mi-au trecut în carte de muncă. Mi-au zis copiii că nu mă lasă. Cât te-ai vândut tu pentru noi, om fi şi noi în stare să te ţinem. Am nişte copii... nu-ţi vine să crezi!

Evaluaţi acest articol
(10 voturi)
Florin Făgeţeanu

Autorul acestui material de presă poate fi contactat pe email la adresa florin.fageteanu@voceavalcii.ro

Editorial

13
Feb2020
Distrugerea României

Distrugerea României

Written byRomeo POPESCU

Cei care conduc destinele românești după 1989 pot fi  considerați trădători de țară. După asasinarea Ceaușeștilor, România a intrat în stare de ocupație nedeclarată și plătește tribut. Cum altfel explicați distrugerea sistematică a economiei, din ordinul și cu supervizarea celor...

Opinii

27
Apr2020
Să reînceapă școală sau mai bine nu?

Să reînceapă școală sau mai bine nu?

Written byMagda POPESCU

Iată o dilemă, pe care mai marii de la Ministerului Învățământului trebuie să o rezolve cât mai rapid. Bulversarea din învățământ nu face bine nimănui, însă cel mai mult au de pierdut elevii.Școlile s-au închis de mai bine de trei...