Trădare și spionaj, la nivel înalt (I)

19 Noi 2009

" ce-a că utat Mircea Geoanăla Moscova?

Obținerea controlului României nu este o întreprindere particulară, privată, ci este un obiectiv geopolitic al unor importante puteri mondiale. Practic, acest obiectiv este pe cale săse realizeze în prezent, fiind consecința condițiilor în care au acționat grupările respective. În aceste cazuri, influența externăa fost extrem de puternică , iar ea a fost exercitatăprin Serviciile de Informații din țările lor de origine - CIA, Mossad, FSB.

Spionii care ne umflăfactura la întreținere

Foști agenți din serviciile secrete ruse, bulgare și israeliene, cu conexiuni la București, furnizeazăcă rbune energetic pentru termocentralele românești la prețuri umflate de aproape două ori - adaos pe care-l suportăm toți din buzunar. Sistemul Energetic Național a importat huilărusească prin intermediarii Boris Golovin (colonel în rezervăîn spionajul militar rusesc), Tonya Halpern (aflatăîn atenția contraspionajului militar românesc) și foștii KGB-iști Constantin Iavorsky, Anatoli Patron și Iuri Ustinov.
Furnizările de materie primăîn Sistemul Energetic Național au fost monopolizate de foști spioni sovietici, aliați în afaceri cu un om familiar agențiilor de informații israeliene. Un proiect de două miliarde de euro, dezvoltat la Galați, poartăamprenta spionajului rusesc. Boris Golovin. A fost colonel în trupele Spetnatz - GRU - serviciul de spionaj al armatei ruse. Reprezintăîn România interesele lui Oleg Deripaska și Igor Ziuzin, doi oligarhi ruși, parteneri ai evazionistului mondial Mark Rich. Tonya Halpern. Un raport al Direcției de SiguranțăMilitară(contraspionaj) indică apartenența ei la serviciile secrete israeliene. Sursele susțin că este ofițer AMAN - spionajul militar din Îara Sfântă. Importăcă rbune în România prin offshore-ul ei din Cipru, Petlon Enterprises Ltd. Constantin Iavorsky. Fost general KGB, a monopolizat livrările de că rbune pentru termocentralele românești. S-a înconjurat în afaceri de o armatăde ofițeri SRI. Igor Ziuzin. Oligarh rus, controleazăgigantul Mechel, furnizorul că rbunelui ars de CET-urile românești. Ziuzin deține și combinatele siderurgice de la Târgoviște și Câmpia Turzii.

Evazionistul Marc David Reich

Cei care pun totul la bătaie pentru uriașele profituri de miliarde de euro pe care le estimeazăsunt personaje extrem de controversate din lumea afacerilor și a masoneriei, care cumpărătot ce se scoate pe piață: ciment, produse metalurgice, aluminiu, petrol, gaze, energie etc. Unul dintre aceste personaje este Marc David Reich, născut în decembrie 1934 în orașul Anvers, din Belgia, provenind dintr-o familie evreiască din clasa mijlocie. Pentru a evita persecuția nazistă, familia lui a emigrat în SUA, în 1942. Tot din cauza fascismului, familia viitorului afacerist și-a schimbat numele din Reich în Rich. S-a ridicat prin afaceri internaționale tenebroase și este conectat la Mossad, serviciul israelian de spionaj. Are triplăcetățenie: israeliană, spaniolăși elvețiană. Rich are reședința în Zürich, Elveția, iar vila sa este păzitănon-stop de gărzi israeliene înarmate până -n dinți. Cu toate că a fost condamnat în SUA la ani grei de închisoare pentru diverse escrocherii - în ianuarie 2001, fostul președinte american Bill Clinton l-a grațiat pe Rich în ultima zi de mandat. Demersul Casei Albe s-a datorat finanțării campaniei electorale a democratului Al Gore. Ziarele "New York Post" și "New York Times" au dezvăluit că printre cei care au făcut presiuni pentru grațierea lui Rich s-au numărat Shabtai Shavit, fostul șef al Mossad, ex-premierul Israelului, Ehud Barak, dar și actualul prim-ministru Ehud Olmert, pe atunci primar al Ierusalimului. Într-o scrisoare că tre Bill Clinton, Shavit îi transmite acestuia în termeni convenționali că Marc Rich "a oferit consultanțăagențiilor de spionaj israeliene, înregistrând rezultate dincolo de așteptări". La rândul său, Ehud Barak a elogiat contribuțiile lui Rich la securitatea naționalăa Israelului. Ulterior, Casa Albăa confirmat oficial că fugitivul este considerat de Tel Aviv "un aliat de importanțăcritică ". Toate acestea completeazăun raport MI 6 (serviciul britanic de spionaj) devenit public, în care se semnaleazăapartenența lui Rich la Mossad. Numele de cod "Mega", folosit de Rich, a fost aflat de englezi în februarie 1997 prin interceptarea unei convorbiri telefonice dintre un ofițer Mossad, încartiruit la Ambasada Israelului din Washington, și superiorii săi din Tel Aviv. Mai mult, ziarele din Statele Unite, preluate de "Jerusalem Post", au vehiculat și apropierea lui Marc Rich de CIA. Rich e activ pe piețele petrolului, aluminiului, metalurgiei, agriculturii și, mai nou, pe cea imobiliară. Implicat în rețele transfrontaliere de spălare de bani și contrabandă, Marc Rich s-a remarcat și în scandalul furnizării de pașapoarte israeliene că tre mafia rusă. Împreunăcu membrii acesteia a derulat afaceri ilegale de mare amploare cu armament în Orientul Mijlociu, avându-l drept complice pe celebrul terorist palestinian Abu Nidal.

Încă lcarea embargoului

Rich a încă lcat embargoul impus Iugoslaviei la începutul anilor '90, livrând regimului Miloșevici cupru și petrol. În afacere a fost implicatăși România, unde Marc Rich a procesat petrolul destinat Iugoslaviei. Acest adevărat maestru al combinațiilor internaționale a că pușat cât a putut și Statul Român. La eșaloanele inferioare ale Puterii, afaceristul a utilizat oameni din comerțul exterior. Imediat După 1989, el a fost reprezentat în România de Florian Stoica, fost director în Ministerul Comerțului Exterior și ex-ambasador în Sudan. Cea mai importantăcompanie a lui Rich este Casa de Comerț Marc Rich & Co AG (Zug). Ulterior, firma și-a schimbat numele în Glencore International AG, iar în România a acționat prin firma Glencore România, coordonatăde australianul Steven Frank Kamlin, nimeni altul decât vicepreședintele companiei-mamăGlencore International AG din Zug. În decembrie 1990, guvernul condus de Petre Roman aproba o hotărâre privind "cooperarea cu firma Marc Rich & Co (n.n.: care a devenit apoi Glencore International) pentru modernizarea unor instalații din cadrul societății comerciale Petromidia SA". Detaliile contractului au fost secretizate.

Petromidia

În 1993, când s-a terminat contractul pentru modernizarea rafinăriei, Rich a vrut săo cumpere, dar s-a opus Guvernul Văcă roiu, ca și sindicaliștii, care se temeau că își vor pierde locurile de muncă . În mod absolut surprinzător, pentru că rafinăria se modernizase, acesta a fost momentul de la care a început acumularea de pierderi. Înainte de privatizare, datoriile ajunseserăla amețitoarea sumăde 300 milioane de dolari. În final, cursa pentru achiziționarea Petromidiei a fost câștigată de Rompetrolul lui Dinu Patriciu (și nu pentru că ar fi avut o ofertămai bună, ci datorităfaptului că a beneficiat de o susținere mai puternică a PDSR-ului), iar în 2004 Glencore a ratat și Petromul, care a revenit austriecilor de la OMVGlencore a fost ani de zile unul dintre principalii furnizori de țiței că tre RAFO Onești și Petrom și a primit contracte de stat și la Termoelectrica, pentru păcură. În ultimii ani, reprezentanți ai Glencore în România au mai fost Alexandru Bittner și Yoav Stern, soțul realizatoarei de Televiziune Oana Cuzino. Tot Marc Rich l-a adus în România pe Igor Ziuzin, omul de afaceri rus care a preluat COS Târgoviște și Industria Sârmei SA Câmpia Turzii. Ambele privatizări au fost făcute de Guvernul Adrian Năstase. Același Rich este legat ombilical de Vitali Machitski și Oleg Deripaska, cei care au preluat întreaga industrie de aluminiu din România în urma unor procese de privatizare controversate, unul dintre ele (ALRO Slatina) fiind investigat de procurorii anticorupție. La privatizarea ALRO în favoarea grupului Marco International deținut de oligarhul Vitali Machitski, Glencore a protestat în mod formal Față de modul în care s-a făcut privatizarea. În realitate, cel care conducea Marco, Alan Kestenbaum, fondase firma în 1983, împreunăcu Marc Rich. Autoritățile române fuseserăavertizate de firma americanăAIG, și ea interesatăde ALRO, că în spatele Marco se afla Rich.(va urma)

N.B. - în numărul viitor: David Rockeffeller: "Suntem în pragul unei transformări globale. Trebuie sădeclanșăm o crizămajoră(economică , militară, politică , socială, educativă, religioasă) și toate națiunile vor accepta Noua Ordine Mondială".

Radu Dumitrescu

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Redactia

Telefoane:
+40 250 735 511
+40 350 806 801
Email:
voceavalcii@yahoo.com
redactia@voceavalcii.ro

Editorial

13
Feb2020
Distrugerea României

Distrugerea României

Written byRomeo POPESCU

Cei care conduc destinele românești după 1989 pot fi  considerați trădători de țară. După asasinarea Ceaușeștilor, România a intrat în stare de ocupație nedeclarată și plătește tribut. Cum altfel explicați distrugerea sistematică a economiei, din ordinul și cu supervizarea celor...

Opinii

11
Iun2020
Alianța care poate arunca în aer scena politică din Vâlcea

Alianța care poate arunca în aer scena politică din Vâlcea

Written byMagda POPESCU

Țineți minte cinci cuvinte: Buican vrea să fie președinte! Cine subestimează capacitatea politică a lui Cristian Buican face o greșeală imensă. Omul este un adevărat animal politic care știe ce vrea, dar și mai mult, știe și cum poate obține...