MIZERIE. Este greu de crezut că într-un oraş se mai poate trăi, în anul 2009, fără canalizare şi apă curentă. Ei bine, nu toţi locuitorii din Berbeşti se pot bucura de astfel de facilităţi. Mai mult decât atât, locatarii blocurilor din centrul oraşului nu mai beneficiază de încălzire centrală de mai bine de 20 de ani

Oraşul Berbeşti a devenit în ultimii ani un oraş fantomă, unde activitatea economică a eşuat datorită faptului că sursa de cărbune s-a epuizat, iar mulţi mineri au rămas fără locuri de muncă. În miezul zilei, oraşul pare abandonat, singur, oamenii care-l populează l-au lăsat în voia sorţii. Din momentul în care păşeşti în urbe, un aer sumbru te copleşeşte. În spatele blocurilor cenuşii stau ascunse ruine ale unor clădiri impunătoare care arată, totuşi, că oraşul a fost odată înfloritor. Administraţiile locale de până acum nu au reuşit să facă nimic pentru a-i schimba atmosfera, din contră, parcă l-au băgat mai rău într-un con de umbră. Neputinţa primarilor i-a costat scump pe locuitorii din Berbeşti, care parcă trăiesc în evul mediu, deşi suntem în anul 2009. Lipsa canalizării, a apei curente în unele cătune, lipsa încălzirii centrale, drumurile distruse, maldărele de gunoaie în mijlocul oraşului sunt câteva aspecte care ne fac să afirmăm cu tărie că oraşul Berbeşti a devenit un oraş fantomă.

Niciun proiect european

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, autorităţile locale au avut posibilitatea de a iniţia proiecte europene şi a accesa fonduri nerambursabile. Majoritatea primarilor din Vâlcea s-au preocupat să facă acest lucru, dornici de a-şi moderniza localitatea, de a face noi construcţii şi de a reabilita infrastructura. Berbeştiul a făcut excepţie de la regulă însă, pentru că la această dată autorităţile locale se pot „lauda" cu faptul că nu au nici măcar un proiect european. Fosta administraţie a cheltuit nu mai puţin de 3,7 miliarde lei vechi pentru a întocmi documentaţia, însă nu a obţinut niciun fond. De ce? Pentru că, spre uimirea multora, documentaţia a fost făcută pentru proiecte SAPARD (proiecte numai pentru mediul rural), deşi Berbeştiul este oraş. „Din păcate asta este realitatea. Se pare că nimeni din fosta administraţie nu a fost interesată să modernizeze acest oraş şi să-l scoată din mizeria în care este la ora actuală" - ne-a spus actualul primar al oraşului Berbeşti, Vintilă Chelcea. 

Subsolurile blocurilor sunt blocate de cenuşă

Cu toate că trăiesc la oraş, locuitorii din Berbeşti au condiţii mai rău ca la ţară. Din păcate, locatarii blocurilor din centrul oraşului nu mai beneficiază de încălzire centrală de mai bine de 20 de ani. De-a lungul anilor ei au recurs la tot felul de improvizaţii pentru a-şi încălzi locuinţele pe timp de iarnă. Majoritatea însă au ales să-şi construiască sobe, iar cenuşa de la sobe o depozitează în subsolul blocurilor. Astfel că, în caz de avarie nici o echipă de intervenţie nu poate pătrunde în subsoluri. Primarul se declară neputincios şi susţine că nu are ce să le facă locatarilor indisciplinaţi. El mai spune că responsabilitatea menţinerii curăţeniei ar trebui să fie a administratorului asociaţiei de locatari, dar oamenii refuză să se înscrie într-o astfel de asociaţie. „Nu-i înţeleg, sincer. Tot ei sunt nemulţumiţi deşi am încercat să le sar în ajutor. Am făcut contract cu URBAN şi le-am pus lângă ghenele de gunoi şi recipiente pentru depozitarea cenuşii. Ei, însă, tot lângă ghenă o aruncă. Asta ca să nu mai vorbim de mizeria pe care o lasă în urma lor. Aruncă gunoaiele la voia întâmplării în loc să o ducă în spaţiile special amenajate aşa cum ar fi normal. Din păcate, nici şeful de post al Poliţiei din Berbeşti nu mă ajută pentru că nu ne înţelegem" - ne-a mai spus primarul localităţii.     

Fosa septică are peste 30 de ani

Alte probleme ale oraşului Berbeşti sunt canalizarea, alimentarea cu apă curentă şi alimentarea cu gaze. Este greu de crezut că într-un oraş se mai poate trăi, în anul 2009, fără canalizare şi apă curentă. Ei bine, nu toţi locuitorii din Berbeşti se pot bucura de astfel de facilităţi. La ora actuală, trei cătune din Berbeşti (Dămţeni, Valea Mare şi Delureni) nu au apă curentă, iar fosa septică folosită pentru doar câteva blocuri este veche de peste 30 de ani şi nu mai corespunde standardelor actuale. Tragic este că nu a fost făcut nici măcar un proiect pentru a rezolva aceste probleme şi, din câte se pare, nici în viitorul apropiat nu sunt şanse să se rezolve. Pe lângă toate acestea, alimentarea cu gaze pare a fi un lux pentru locuitorii din oraşul Berbeşti.

Două poduri din Berbeşti stau să cadă

Fără îndoială, infrastructura din oraşul Berbeşti este la pământ. Aici cu greu mai găseşti o stradă asfaltată, majoritatea au doar „cratere" unde oamenii îşi pot rupe cu uşurinţă picioarele. Drumul Judeţean 637 ce traversează oraşul este cioroit din metru în metru de gropi gigante, iar drumurile peri-urbane arată ca după război. Mai mult decât atât, primarul se plânge că două poduri, cel de la intrare şi cel de la ieşire din Berbeşti, stau să cadă, acolo ne mai făcându-se reparaţii de peste 40 de ani. Conform unei expertize făcută de specialiştii Consiliului Judeţean Vâlcea, cele două poduri trebuie să intre de urgenţă în reabilitare completă. „Am trimis până acum patru adrese la Consiliul Judeţean pentru că podurile sunt în stare critică şi mi-e teamă să nu aibă loc vreo tragedie. Răspunsul lor a fost clar, mi-au spus că nu sunt bani. Dar să văd eu ce mai fac atunci când voi fi nevoit să le închid. Podul de la intrare din Berbeşti este singura cale de acces în oraş" - ne-a mai spus Vintilă Chelcea, primarul oraşului Berbeşti.

Grădiniţe în spaţii improprii

Deşi se pot lăuda cu faptul că au elevi care învaţă exemplar şi au obţinut premii la olimpiadele naţionale, berbeştenii nu sunt mulţumiţi de condiţiile din şcoli şi grădiniţe. Dacă la Liceul din Berbeşti, elevii învaţă în condiţii mai bune, la Şcoala Generală condiţiile sunt improprii. De asemenea, nicio grădiniţă nu are propriul spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea: o grădiniţă funcţionează în apartament, una în fostul local al poliţiei, 2 în săli de clasă ale liceului şi una în Şcoala Generală Berbeşti. „Astea nu sunt condiţii de a-i ţine pe copii, dar nu avem ce face deocamdată. Din fericire, printr-un proiect am obţinut fonduri pentru a construi o grădiniţă, care mai mult ca sigur va fi gata anul acesta. Vreau să vă mai spun că la ora actuală liceul din Berbeşti nu are un teren de sport în aer liber, tinerii fiind nevoiţi să alerge pe străzi pentru a-şi face orele de sport. Iar, o altă problemă a liceului este lipsa canalizării" - a conchis primarul. 

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus