Furturile de sau din maşini, tâlhăriile, încălcarea regulilor de circulaţie şi nu numai au pus pe gânduri conducerea IPJ Vâlcea. Pentru prevenirea infracţiunilor, poliţiştii s-au gândit că o supraveghere video a zonelor mai populate din municipiu i-ar mai speria pe amatorii de astfel de practici. Zona cea mai vizată este partea de nord a oraşului, unde, de altfel, rata infracţionalităţii este cea mai mare. Odată cu instalarea acestui sistem de supraveghere video, conducerea IJP speră ca numărul infracţiunilor să scadă. 

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

La un control de rutină efectuat de poliţişti din localitatea Grădiştea a fost oprit un autoturism marca BMW. Nimic surprinzător până aici. Şoferul a fost rugat să prezinte actele maşinii. Poliţiştii au descoperit că maşina era înmatriculată în Italia şi nu avea drept de circulaţie în România. Cristinel V. de 37 ani, din municipiul Slatina, conducea autoturismul marca BMW 316, în comuna Grădiştea, autoturism înmatriculat în Italia. Poliţiştii au aflat că autoturismul fusese introdus în ţară în luna august a anului 2006, putând fi înmatriculat în termen de 90 zile, până la data de 06.12.2006. Pentru că şoferul nu a putut prezenta documentele, au fost ridicate plăcuţele de înmatriculare, iar autoturismul a fost oprit la sediul postului de poliţie Grădiştea, până la finalizarea cercetărilor.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

• din 139 de şoferi, doar 51 şi-au recăpătat carnetul de conducere

Joi 22 februarie, a avut loc la S.P.R. Rm. Vâlcea, examinarea conducătorilor auto care au permisul de conducere suspendat. Spre norocul celor care au dat examen, începând cu această dată, au fost schimbate chestionarele privind testarea posesorilor de permise de conducere, ceea ce a dus şi la modificarea semnificativă a rezultatelor. Din 139 posesori de permise, care s-au prezentat la testare, au redobândit dreptul de a conduce autovehicule pe arterele rutiere doar 51 de şoferi.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

Tăierile masive de cireşi din pădurile din zona de nord a judeţului, au dus la dispariţia cireşului păsăresc, specie care se mai găseşte doar răzleţ în locurile greu accesibile. Localnicii spun că furturile au început după anul 2000, când mai multe societăţi comerciale au exploatat parchetele aflate în administraţia ocoalelor silvice vâlcene, iar în paralel au încurajat furturile de cireşi cumpărând lemnul de la hoţii locali.

Hoţii de cireşi

Potrivit informatorilor noştri, firmele care au exploatat parchetele din zona localităţilor Voineasa, Câineni, Titeşti, Racoviţa i-au încurajat pe hoţii locali de lemn de la care cumpără, îndeosebi, lemnul de cireş. Filierele sunt extrem de bine organizate, în aşa fel încât sunt greu de depistat. Pe de o parte, sunt hoţii locali, care vând cireşii acelor firme, iar pe de cealaltă parte sunt „megieşii" care au tăiat aproape toţi cireşii din judeţul lor, iar acum trec muntele şi taie de la noi. Ei acţionează mai mult noaptea şi folosesc drumuri forestiere greu accesibile. Odată ce au trecut muntele, nici o autoritate din Vâlcea nu mai are ce să le facă pentru că nu au atribuţii în alt judeţ. Păgubaşii spun că în intervalul anilor 2001-2006 au întocmit doar câteva dosare penale pentru furt de material lemnos, însă nici unul dintre hoţi nu au ajuns după gratii. Hoţii vin cu scule foarte silenţioase, trag maşini puternice lângă drum şi încarcă rapid, după care trec graniţa judeţului.

Amintiri despre… cireş

Reprezentanţii Direcţiei Silvice Vâlcea spun că anul acesta nu au fost semnalate cazuri de tăieri ilegale de cireşi în zona Racoviţa - Perişani - Titeşti, cu toate că poliţiştii sunt în permanenţă alertaţi de localnici despre astfel de cazuri. Unul din inspectorii silvici de la Inspectoratul teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Vâlcea spune că, din anul 2006 şi până acum, sesizările pădurarilor despre furturile de material lemnos s-au mai rărit şi, din cauza că cireşul păsăresc creşte împrăştiat, nu se mai găseşte decât răzleţ. „Pe lângă furturile masive de cireşi au mai exploatat şi cei care au fonduri în composesorate, ocoalele silvice şi pădurarii. Ideea este că cireşul păsăresc nu se mai găseşte decât în zonele greu accesibile, iar în zone muntoasă din nord aproape deloc, din cauză că lemnul lui este foarte valoros şi se vinde bine la export" - ne-a declarat un pădurar din Voineasa care ne-a cerut confidenţialitatea identităţii sale.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus