• zilele trecute, dr. ing. Constantin Roibu a prezentat „schema" prin care Lindsell şi SIF-ul lui Dinel Staicu urmau să… falimenteze cea mai mare societate comercială din judeţul Vâlcea, un reper în industria chimică din ţara noastră şi de peste hotare • această „schemă" era destul de simplă: dacă s-ar fi diminuat capitalul social s-ar fi ajuns ca nivelul datoriilor să depăşească cu mult valoarea capitalului, ceea ce înseamnă declanşarea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului • „Acţionarii minoritari vor să determine diminuarea capitalului social pentru a putea declara falimentul şi a cumpăra Oltchim la un preţ de nimic. Sub nici o formă nu voi accepta ca această inginerie financiară de tip Alro să se producă şi la Oltchim!", a spus directorul general Constantin Roibu

După mai mult de trei ani de „hărţuire" a societăţii Oltchim prin tot felul de instanţe de judecată, directorul general al întreprinderii, dr. ing. Constantin Roibu s-a hotărât să rupă tăcerea şi să spună tot adevărul despre motivaţiile ascunse ale celor doi acţionari minoritari, Lindsell Enterprises şi SIF Oltenia (societate condusă de miliţianul Dinel Staicu). Directorul general al Oltchim a ţinut să aibă această întâlnire cu presa locală marţi, 20 martie, la o zi după ce în Ziarul de Vâlcea a apărut un articol defavorabil conducerii întreprinderii şi acţionarului majoritar, la comanda avocaţilor de la Lindsell. Toate aceste manevre bine orchestrate de reprezentanţii celor doi acţionari minoritari au loc acum, în apropierea momentului în care Oltchim se pregăteşte să-şi majoreze capitalul social, după care să fie privatizată. Tocmai această preconizată majorare de capital nu le convine celor de la Lindsell şi SIF Oltenia, care, în aceste condiţii ar trebui să scoată din buzunare câteva milioane de euro pentru a-şi păstra cota deţinută în fabrică. Mai e şi o altă intenţie ascunsă a celor doi acţionari minoritari care a fost dezvăluită de directorul Constantin Roibu: prin menţinerea unui nivel scăzut al capitalului social (de numai 11 milioane USD) se menţine vulnerabilitatea acestei întreprinderi în faţa unei eventuale majorări de capital din partea celor doi acţionari minoritari (Lindsell şi SIF Oltenia), o manevră abilă de tip Alro Slatina.

Imediat după adoptarea hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor din noiembrie 2003 - de conversie a datoriilor către bugetul de stat în acţiuni la Oltchim - trei acţionari minoritari au contestat în instanţă această decizie pe considerentul că nu au putut participa la operaţiunile de majorare de capital social. Însă, directorul general Constantin Roibu a declarat că legislaţia la momentul respectiv nu prevedea acordarea dreptului de preferinţă la subscriere pentru acţionarii minoritari. Directorul Oltchim a prezentat şi „schema" prin care aceşti acţionari minoritari urmau să… falimenteze cea mai mare societate comercială din judeţul Vâlcea, un reper în industria chimică din ţara noastră şi de peste hotare. Această „schemă" era destul de simplă: dacă s-ar fi diminuat capitalul social, aşa cum cereau acţionarii minoritari, combinatul chimic ar fi avut un capital de doar 11 milioane USD. Or, legea prevede foarte clar că societăţile comerciale la care nivelul datoriilor depăşeşte de două ori valoarea capitalului social, acele întreprinderi trebuie să declanşeze procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. Era foarte uşor de realizat acest lucru având în vedere că întreprinderea înregistrează datorii totale de 150 milioane USD. „Acţionarii minoritari vor să determine diminuarea capitalului social pentru a putea declara falimentul Oltchim. Apoi, celor de la Lindsell le-ar fi mult mai uşor să cumpere această întreprindere cu doar 6 milioane de dolari. Sub nici o formă nu voi accepta ca această inginerie financiară de tip Alro să se producă şi la Oltchim!", a spus dr. ing. Constantin Roibu. În eventualitatea unei majorări de capital la Oltchim, acţionarii minoritari care nu dispun de „lichidităţi" pot să-şi vândă la un preţ bun dreptul de subscriere, având în vedere că valoarea nominală a unei acţiuni este de 1.000 lei vechi, iar valoarea de piaţă este de 4.000 lei vechi.

De câteva zile, prin intermediul unei case de avocatură din Germania, reprezentanţii Oltchim au demarat negocierile cu instituţiile Comisiei Europene în vederea acceptării acestei majorări de capital social la combinatul chimic. Conducerea Oltchim speră să obţină un răspuns la această solicitare în jurul datei de 15 aprilie. „Sunt încrezător că Uniunea Europeană va aproba această operaţiune la Oltchim, având în vedere că nu este vorba de un ajutor de stat propriu-zis. Au fost situaţii în care mi s-a sugerat să nu mă apăr corect în faţa acţionarilor minoritari. Se fac presiuni prin intermediul unor publicaţii locale ca să se cumpere Oltchim la o valoare cât mai mică. Nu voi ceda presiunilor venite din partea celor doi acţionari minoritari şi nu voi fi de acord ca privatizarea Oltchim să se facă pe uşa din dos. Voi merge mai departe, indiferent ce se va întâmpla", a mai menţionat Constantin Roibu. Precizăm că Legea de urgentare a privatizării Oltchim dispune mandatarea reprezentanţilor statului în adunarea generală extraordinară a acţionarilor Oltchim să voteze diminuarea capitalului social al societăţii la valoarea anterioară datei de 28 noiembrie 2003, urmată de o majorare de capital social, prin conversia întregii creanţe a AVAS faţă de societate şi cu acordarea drepturilor de preferinţă pentru acţionarii societăţii. Cele două acte normative sunt emise după pronunţarea sentinţei civile a Tribunalului Vâlcea din data 17 noiembrie 2005, acestea fiind emise pentru clarificarea situaţiei capitalului social al societăţii în contextul respectivei hotărâri judecătoreşti. Până la data adoptării unei hotărâri care să prevadă diminuarea capitalului social la valoarea anterioară datei de 28 noiembrie 2003, care să determine anularea emisiunii de acţiuni corespunzătoare creanţei convertite, AVAS nu poate să se înscrie creditor al societăţii cu valoarea creanţei convertite. Statul nu este în nici un caz prejudiciat, deoarece conversia creanţei în acţiuni s-a făcut la valoarea nominală a acestora. Astfel, nu numai că AVAS şi-a stins creanţa prin dobândirea de acţiuni, dar este în avantaj, ţinând cont de faptul ca acţiunile dobândite la valoarea nominală au astăzi o cotaţie pe piaţă de capital de peste patru ori mai mare decât valoarea nominală.

Patru liberali se înghesuie pe locurile din Consiliul de Administraţie

În aceste zile, la sediul Oltchim, este programată să se desfăşoare o şedinţă a Adunării Generale a Acţionarilor, pe ordinea de zi fiind înscrisă şi propunerea de desemnare a membrilor noului Consiliu de Administraţie. Propunerea a fost transmisă de oamenii lui Emilian Frâncu încă de acum o lună, având în vedere că preşedintele Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului, Teodor Atanasiu, este membru PNL. Cum AVAS deţine 95% din acţiunile combinatului chimic, era de aşteptat ca întregul Consiliu de Administraţie (cu excepţia preşedintelui Constantin Roibu) să fie liberal. Nominalizările erau următoarele: Nicolae Jivan, Gheorghe Păsat, Svetlana Preoteasa şi Bogdan Pistol, primii doi având deja o vechime de 2 ani în acest consiliu de administraţie. Numai că directorul general Constantin Roibu a anunţat că va solicita AVAS-ului să scoată de pe ordinea de zi propunerea de desemnare a celor patru liberali în consiliul de administraţie, până ce se va clarifica structura acţionariatului de la Oltchim. Rămâne să vedem dacă Teodor Atanasiu va da curs solicitării directorului Constantin Roibu… Mulţi specialişti consideră că un membru al Consiliului de Administraţie la o societate pe acţiuni are obligaţia să reprezinte interesele societăţii şi ale tuturor acţionarilor şi nu acela de a reprezenta doar interesele societăţii la care este angajat sau care l-a propus să facă parte din CA. Pe toată durata mandatului său, reprezentatul Lindsell care este un oarecare Dan Bărbulescu, membru al Consiliului de Administraţie al Oltchim, prin toate acţiunile şi deciziile sale, a urmărit exclusiv interesul acţionarului Lindsell Entreprises Cipru, de cele mai multe ori în detrimentul Oltchim. Preocupările celor de la Lindsell au fost de a determina decizii prin care Consiliul de Administraţie să încalce hotărârea adunării generale a acţionarilor şi să opereze diminuarea capitalului social, în lipsa unei hotărâri exprese a adunării generale extraordinare a acţionarilor sau a unei hotărâri judecătoreşti care să dispună această operaţiune. „Domnul Dan Bărbulescu rămâne membru al Consiliului de Administraţie, până ce acţionarii întreprinderii decid modificarea componenţei acestui for de conducere", a mai precizat Constantin Roibu.

Marţi, 20 martie, directorul general al Oltchim a prezentat succint prevederile Legii de accelerare a privatizării întreprinderii şi modul în care va fi realizată majorarea de capital social. A apelat chiar la o tablă improvizată pentru a prezenta cifrele care au stat la baza calculelor de majorare de capital social…. Fondul Lindsell este unul dintre acţionarii minoritari ai Oltchim care a atacat în instanţă majorarea de capital din 2003. Minoritarii au câştigat în final procesul cu statul, dar Lindsell nu a mai aşteptat clarificarea situaţiei privind noua structură a acţionariatului Oltchim. Înainte de anularea majorării de capital, Lindsell controla 1,1% din Oltchim, participaţia deţinută putând creşte de 11 ori dacă se revine la situaţia dinainte de realizarea acelei majorări. Ceea ce era doar un simplu zvon s-a confirmat oficial până la urmă: unul dintre acţionarii importanţii de la societatea Oltchim a început să-şi vândă participaţiile deţinute la combinatul chimic vâlcean. După aproape 10 ani de când a cumpărat un pachet de 12% din acţiunile SC Oltchim SA, Fondul Lindsell Enterprises Limited a început de circa trei luni să-şi vândă pe „bucăţele" acest pachet de acţiuni. Coincidenţă sau nu, Lindsell a fost cel mai puternic contestatar al conversiei unor datorii către bugetul statului în acţiuni la SC Oltchim SA, conversie care a fost realizată în urmă cu trei ani. În luna ianuarie, în temeiul unui decret, preşedintele României a promulgat Legea nr. 30 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind unele măsuri pentru privatizarea SC Oltchim SA. În aceste condiţii şi în corelaţie cu dispoziţiile ordonanţei privind reorganizarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului prin comasarea prin absorbţie a Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, Consiliul de Administraţie al SC Oltchim SA urmează să iniţieze câteva proceduri pentru punerea în practică a prevederilor acestor acte normative. Concret, va fi înştiinţată conducerea AVAS şi punerea la dispoziţia acesteia a tuturor documentelor necesare în vederea întocmirii, înaintării şi susţinerii notificării ce urmează a fi înaintată către Consiliul Concurenţei. De asemenea, în temeiul autorizării emise de către Consiliul Concurenţei pentru realizarea operaţiunii, se va convoca adunarea generală extraordinară a acţionarilor societăţii şi se va supune aprobării acţionarilor diminuarea capitalului social al societăţii la nivelul anterior adoptării Hotărârii nr. 8 din 28 noiembrie 2003 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, precum şi majorarea capitalului social al societăţii prin conversia în acţiuni a tuturor creanţelor deţinute de AVAS la data intrării în vigoare a Legii nr. 30/2007. În cadrul operaţiunii de majorare a capitalului social, conversia în acţiuni a creanţelor deţinute de AVAS faţă de societate se va realiza la valoarea nominală a acestora. În cadrul procedurii de majorare a capitalului social, acţionarii privaţi vor avea drept de preferinţă pentru a subscrie tot la valoarea nominală a acţiunilor, într-o perioadă de două luni pentru a-şi menţine cota. Vor beneficia de acest drept de preferinţă acţionarii înregistraţi în registrul acţionarilor, conform legislaţiei în vigoare la data respectivă. Acţiunile nesubscrise de către acţionari în termenul de exercitare a dreptului de preferinţă vor fi oferite pe piaţa de capital, în cadrul unei proceduri de ofertă publică, într-o perioadă de subscriere de încă două luni, la valoarea de piaţă a acestora.

„În urma apariţiei Legii de accelerare a privatizării Oltchim, majoritatea acţionarilor minoritari s-au arătat mulţumiţi, deoarece va permite societăţii să se capitalizeze şi să obţină suplimentare pentru modernizarea sau retehnologizarea unor capacităţi de producţie", a explicat Constantin Roibu. Totodată directorul general a spus că majoritatea proceselor cu acţionarii minoritari au fost pierdute de Oltchim numai la Tribunalul Vâlcea. Pe la finele anului trecut, Oltchim putea să încheie o pace cu acţionarii minoritari, însă aceştia au „răspuns" cu un proces intentat culmea tot la Tribunalul Vâlcea. Reluarea războiului dintre cei doi acţionari minoritari şi Oltchim are loc după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Comercială, a luat act de renunţarea la recursurile formulate de Societatea de Investiţii Financiare Oltenia şi Lindsell Enterprises Limited împotriva ordonanţei presedinţiale pronunţate de Curtea de Apel Piteşti privind suspendarea executării sentinţei civile pronunţată de Tribunalul Vâlcea în anul 2005, prin care acţionarilor minoritari de la Oltchim le-a fost admisă cererea de anulare a Hotărârii AGEA nr. 8 din 28 noiembrie 2003. Această hotărâre a fost contestată iniţial de cei trei acţionari minoritari, printre care şi Lindsell. Principalele motive invocate de acţionarii minoritari s-au referit la faptul că respectiva conversie în acţiuni s-a făcut la valoarea nominală şi nu la valoarea de piaţă a acţiunilor, defavorizându-i astfel pe acţionarii minoritari şi că nu s-a acordat dreptul de preferinţă acţionarilor existenţi cu ocazia majorării capitalului.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus