Dovedindu-se în tandem cu implementarea unei democraţii reale în Magistratură şi demonstrând ieşirea din imobilismul impus de statutul magistraţilor care interzice nu numai judecătorilor, ci şi procurorilor să se pronunţe pe cazuri în lucru, Valentin Preoteasa - procurorul şef al DIICOT Vâlcea a organizat prima conferinţă de presă pentru oficializarea unui dosar aflat sub anchetă, prezentând detaliat cauza unui trafic de droguri (heroină) săvârşit de doi indivizi inconştienţi. La începutul săptămânii trecute, oamenii legii i-au arestat pe vâlceanul Cosmin Ion Roibu şi argeşeanul Anghel Ştefan Anghelescu, doi bărbaţi care şi-au dorit îmbogăţirea prin distrugerea viitorului semenilor lor.

        Din acest an, în pionierat, procurorii români vor putea pune în practică modelul american de transparenţă juridică. În cazuri de maxim interes public, procurorii sau poliţiştii pot organiza conferinţe de presă, unde sunt prezentate detaliat probele de care dispun şi de care sunt siguri că nu pot fi rezonabil contestate. Faptul că statutul magistraţilor interzice nu numai judecătorilor, ci şi procurorilor să se pronunţe pe cazuri aflate în lucru poate dăuna anchetei. Aceasta pentru că, prin metode specifice, ziariştii oricum află câte ceva din respectivele dosare. Fiecare ziarist are o „pilă" prin Parchete, care le „susură" informaţii înainte ca rechizitoriile să fie finalizate şi dosarele trimise în instanţe. Problema este că informaţiile sunt cel mai adesea imprecise, iar jurnalistul, având prea puţine date la dispoziţie, riscă să deformeze, fără voia lui, faptele. În plus, legea nu-i opreşte pe avocaţi să ofere presei orice fel de probe doresc. Ceea ce afectează balanţa informării publice, întrucât e de domeniul evidenţei că un avocat va furniza presei doar acele informaţii care sunt în favoarea clientului său. Dovedindu-se în tandem cu implementarea unei democraţii reale în Magistratură şi demonstrând ieşirea din imobilismul impus de statutul magistraţilor care interzice nu numai judecătorilor, ci şi procurorilor să se pronunţe pe cazuri în lucru, Valentin Preoteasa - procurorul şef al DIICOT Vâlcea a organizat prima conferinţă de presă de oficializarea unui dosar aflat sub anchetă, prezentând detaliat cauza unui trafic de droguri (heroină) săvârşit de doi indivizi inconştienţi. Organizatorul conferinţei (purtătorul de cuvânt al IJP Vâlcea) a cerut reprezentanţilor presei locale să nu folosească aparatele de fotografiat în timpul întâlnirii, procurorul dorind să nu i se prezinte public imaginea, in ziare sau la televiziune . Solicitarea se dovedeşte a fi legitimă, fiind vorba de protecţia acestei categorii de magistraţi. Pentru că procurorilor le este interzis accesul mediatic, oricine îi poate face albie de porci în mass-media fără ca să se poată apăra. Ei pot apela doar la Consiliul Superior al Magistraturii cu cereri de apărare a reputaţiei, dar actele solicitate, dacă se produc, au marele merit că destind piciorul de lemn căruia i s-a făcut anterior o frecţie cu Galenica. Pentru transparenţa viitoare ce o vor dovedi, în numele opiniei publice, VOCEA VÂLCII mulţumeşte magistraţilor vâlceni. 

        În urmă cu câteva zile, Tribunalul Vâlcea a trimis în arest - la propunerea procurorilor DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) - doi traficanţi de droguri, Cosmin Ion Roibu (21 de ani) şi Anghel Ştefan Anghelescu (28 de ani). Aceştia au fost prinşi în timp ce încercau să comercializeze un kilogram de heroină şi, conform declaraţiilor procurorilor DIICOT, se aflau de mai multă vreme sub lupa anchetatorilor. „Pentru prinderea celor doi, s-a folosit un investigator sub acoperire. Primisem informaţia că deşi sunt traficanţi, tinerii nu sunt şi consumatori de droguri. Anghelescu şi Roibu intenţionau să vândă cea mai mare parte din cantitatea de stupefiante, în Bucureşti" - a declarat presei Valentin Preoteasa, procuror şef al Biroului Teritorial Vâlcea din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Procurorul Preoteasa spune că cei doi bărbaţi nu au acţionat singuri, anchetatorii descoperind că, de fapt, au de-a face cu o adevărată reţea de traficanţi. „Mai sunt alte persoane care au lucrat cu ei, dar nu putem să dăm mai multe informaţii. Anghel Ştefan Anghelescu are domiciliul în Morăreşti, judeţul Argeş şi este recidivist, însă nu a  săvârşit infracţiuni de genul celor pentru care este arestat acum. În trecut, el fost condamnat pentru delapidare şi a primit o pedeapsă de un  an şi 6 luni cu suspendare sub supravegherea executării pedepsei. Dacă va fi găsit vinovat, se va revoca suspendarea sub supraveghere urmând să le execute pe amândouă" - a mai precizat procurorul DIICOT, Valentin Preoteasa.

Flagrantul

Luni, 30 iulie 2007, anchetatorii au reuşit să-l prindă pe Cosmin Ion Roibu în flagrant delict, în timp ce încerca să vândă un kilogram din cantitatea de droguri deţinută, care, potrivit afirmaţiilor procurorilor, ar fi fost, iniţial, pusă în circulaţie de Anghel Ştefan Anghelescu. Procurorii DIICOT au dispus, după flagrant, începerea acţiunii penale faţă de traficanţi, ambii acuzaţi de  distribuire şi punere în vânzare a unor droguri de mare risc.

Mai mult, procurorul Valentin Preoteasa a povestit reprezentanţilor presei detaliile legate de flagrantul de zilele trecute. El susţine că, la acest moment, anchetatorii nu pot spune, cu certitudine, de unde-şi procuraseră traficanţii drogurile. „Cei doi nu erau împreună în timpul flagrantului. După ce am luat măsurile de organizare şi supraveghere, am stabilit locul de întâlnire. Investigatorul a luat legătura cu vâlceanul Cosmin Roibu. Acesta cerea 50.000 euro pe 1,118 kg heroină. Au negociat preţul şi l-au redus la 45.000 euro. Am stabilit să ne întâlnim la PETROM, lângă Maternitate. Pe parcursul discuţiei cu investigatorul, Roibu a susţinut sus şi tare că nu are «marfa» la el.  Apoi, fără să spună nimic, a plecat vreo 10 minute, s-a dus până la maşină, a luat heroina şi s-a întors la locul negocierii. Cea de-a doua întâlnire a avut loc lângă maşina traficantului. În acel moment, vâlceanul a fost imobilizat. Heroina găsită asupra lui a fost confiscată, iar în prezenţa martorilor asistenţi s-a încheiat procesul verbal. De menţionat că traficantul nu a opus rezistenţă" - a mărturisit Preoteasa.  Oamenii legi nu au găsit, însă, doar o importantă cantitate de droguri asupra tânărului, ci şi un pistol încărcat cu gloanţe de cauciuc. Dând dovadă de promptitudine, cei de la Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate (SCCO) l-au imobilizat pe tânăr, confiscându-i arma.

Au ajuns în puşcărie din cauza lăcomiei

Anghelescu care era plecat din localitate, aflase deja că Roibu, complicele său, urmează să vândă o cantitate însemnată de heroină contra unei sume fabuloase şi aştepta veşti legate de detaliile „afacerii". Fără să bănuiască că  prietenul lui a intrat, deja, în cleştele legii Angelescu l-a sunat de mai multe ori pe Roibu, nerăbdător la gândul că va pune mâna pe o sumă fabuloasă. Cum tânărul nu mai era de găsit la telefon, traficantul a intrat la bănuieli, suspectând că Roibu are de gând să fugă cu toţi banii. „Anghel Ştefan Anghelescu era la mare. Făcea demersuri să intre în posesia banilor. La un moment dat, a pierdut legătura cu vâlceanul şi şi-a dat seama că ceva nu era în regulă pentru că nu mai vorbiseră de 6 ore. Ştia că va avea loc vânzarea şi aştepta veşti. Anghelescu s-a întors de la mare duminică seara, (29 iulie 2007 - n.r.) şi urma să ia 30.000 de euro din cei 45.000. A fost prins la Brezoi. Era precaut şi s-a plimbat cu maşina până să ajungă la Vâlcea. Intrase în panică şi, probabil, credea că vâlceanul voia să fugă cu banii, motiv pentru care s-a întors mai repede de pe litoral.  Când a văzut poliţiştii, Anghel Ştefan Anghelescu s-a blocat în maşină" - a mai spus procurorul. Din informaţiile care le-au parvenit până în acest moment anchetatorilor, Cosmin Roibu nu a traficat droguri din lipsă de bani. Dimpotrivă, el este asociat la o firmă profitabilă care îi aduce, lunar, venituri frumuşele.  Pe lângă pungile pe heroină pe care le aveau asupra lor, traficanţii achiziţionaseră şi câteva calculatoare, care, sperau ei, îi vor ajuta să comercializeze o parte din heroină şi pe Internet. „S-au făcut 4 percheziţii şi s-au confiscat calculatoarele pe care le aveau la ei. Nu le-am verificat încă, aşa că nu putem spune, cu certitudine, dacă au încercat sau nu să le vândă şi pe Internet. Pe piaţa neagră, o doză de heroină ajunge la preţul de 1,5 milioane lei vechi. Acest caz dovedeşte că, la Vâlcea, există consumatori de heroină, un drog periculos care creează dependenţă. Oricum, nu ne putem compara cu oraşele mari" - a conchis Preoteasa.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

Prezentarea dosarului „Clanul Piele" este departe de finalizare. Stufoşenia acestuia şi multitudinea de acuzaţii ne-au creat impresia unei munci juridice irosite în van. După cum am mai spus-o, acest dosar este „subţire" în probe şi argumente juridice. Suntem convinşi că neprietenii noştri şi duşmanii democraţiei ne vor acuza de părtinire şi de amestec în treburile justiţiei, insultându-ne că ne-am lăsat cumpăraţi de acuzaţi. Pe astfel de indivizi nu putem nici măcar să ne supărăm. Presa este câinele de pază al democraţiei, apărând - printre altele - şi prezumţia de nevinovăţie. Să aşteptăm în linişte şi calm hotărârea instanţelor de judecată. Dar până atunci, merită să relevăm că în sarcina „Clanului Piele" s-au pus şi infracţiuni informatice. Adică, folosirea unor tineri dotaţi şi „artizani" pe calculator, pentru înşelarea naivilor din Occident, amatori de vânzări-cumpărări electronice şi la preţuri avantajoase. Un alt tânăr „ataşat" grupului de acuzaţi este Nicolăescu Cristian-Georgian, născut în anul 1988, în municipiul Drăgăşani. Împotriva acestuia s-a început urmărirea penală pentru comiterea nu mai puţin de 4 infracţiuni electronice. Tânărul nu este cunoscut cu antecedente penale. 

                                                                                                                              • Romeo POPESCU

                                              Declaraţie Nicolăescu Cristian-Georgian

Subsemnatul Nicolăescu Cristian-Georgian, fiul lui Paul şi Florica, născut la data de 13.08.1988, municipiul Drăgăşani, jud. Vâlcea, domiciliat în sat Cermegeşti, com. Pesceana, jud. Vâlcea, posesor al CI seria VX nr. 085222, CNP 1880513384966 declar următoarele:

În vara anului 2006, un prieten pe care-l cunoşteam din vedere şi care ştia că mă pricep la calculatoare, mi-a spus că şeful lui, un anume Dani care are o firmă de construcţii, se ocupă cu fraudarea cetăţenilor străini prin Internet are nevoie de un băiat priceput care să se ocupe de acest lucru şi dacă sunt interesat îmi va face cunoştinţă cu el şi că o să mă plătească pentru serviciile făcute. Eu am fost de acord şi în aceeaşi zi m-am întâlnit cu Dani în cartierul Ostroveni. Dani m-a întrebat dacă mă pricep, eu i-am spus că nu mă pricep foarte bine, iar el a spus că nu e nici o problemă că o să-mi dea un băiat să mă înveţe. Am făcut schimb de numere de telefon şi a rămas că o să mă sune el.

Până în septembrie 2006 nu am primit nici un semn de la el, însă la sfârşitul lui septembrie m-a sunat şi ne-am întâlnit la staţia Peco OMV din cartierul Nord. Acesta a venit cu autoturismul său VW EOS, de culoare argintiu, cu numărul de înmatriculare B-53-TLL, însoţit de un băiat pe care nu mi l-a prezentat şi pe care nici nu-l cunosc. Ne-am plimbat toţi trei prin oraş cu maşina lui Dani şi acesta mi-a spus că individul cu care mai era o să mă înveţe cum să fac înşelăciuni.

A doua zi m-a sunat Dani şi mi-a fixat o întâlnire în trei, în aceeaşi formulă ca în ziua anterioară, la sala de Internet Intim, situat lângă IPJ Vâlcea. Acolo individul m-a învăţat cum să fac înşelăciunile şi de atunci în fiecare zi Dani mă ducea la această sală de net, unde eu comiteam aceste fapte.

Din ianuarie 2007 m-am mutat în garsoniera lui Dani, unde am continuat activităţile menţionate mai sus, cu ajutorul unui laptop şi al unui modem Zapp, cumpărate de Dani. Cam prin februarie, Dani l-a adus în garsonieră pe Cârstea Gabriel, care se ocupa cu acelaşi lucru ca şi mine şi care primea 50% din suma totală pe care cetăţeanul străin o trimitea în contul bunurilor pe care le cumpărase, bunuri care în realitate nu existau. La sfârşitul lunii martie, acesta a plecat din garsonieră cu tot cu calculatorul pe care îl deţinea. Până acum o săptămână am rămas singur în garsonieră, când a fost adus Dură Constantin Cosmin, despre care ştiu că a fost săgeată, în sensul că a scos bani de la WU pentru el şi pentru alţi indivizi pe care nu îi cunosc. În perioada în care am lucrat pentru Dani am comis înşelăciuni în valoare de aproximativ 30 mii dolari, din care am primit de la Dani aproximativ 2.000 euro în bani. În această perioadă Dani îmi dădea bani pentru mâncare, îmi plătea modemul Zapp şi nu-mi lua bani pentru chirie. Datele care trebuiau completate pe formularele Western Union, inclusiv MTCN-ul, era transmis prin mesaje scrise către telefonul său mobil. Cel mai mare transfer a fost de 2.000 dolari. Înşelăciunile le comiteam astfel: accesam site-ul www.ebay.com şi strângeam „item-uri", adică numerele de înregistrare ale fiecărui produs, după care le băgam la „râjniţă", un program ce extrăgea mail-urile celor care erau interesaţi să cumpere produsele respective. Acest program extrăgea numai user-ele, având mail-ul acelaşi cu user-ul. În continuare, contactam aceste persoane şi le ofeream acelaşi produs în suma pe care o oferise, trimiţându-i un mail prin care îl contactam şi îl anunţam că produsul este încă la vânzare, dacă erau interesaţi, le dădeam detalii despre modalitatea de obţinere a produsului şi unde să trimită banii. După ce-mi trimitea toate datele, eu i le trimiteam lui Dani, iar el se ocupa de restul. În ultimele 2 săptămâni am oferit spre vânzare autoturisme pe site-ul autoscout24.de, însă nu am primit nici un depozit. În ultimele 4 zile am oferit pentru livrarea banilor un cont bancar creat în Anglia pe numele Alexandru Radu Gabor, însă nu ştiu dacă au intrat bani în acel cont. Pentru înşelăciune am folosit mai multe adrese de email pe care nu mi le mai amintesc. Pentru aceste adrese de email foloseam una din parolele: „banderas", „poponar", „mătamă", „cătălin", „polamea", „polamare". Pentru conversaţii pe yahoo messenger foloseam adresa „mi…e009" cu parola „cătălin". În telefonul meu mobil care a fost ridicat de organele de poliţie am păstrat salvate datele unui transfer de bani. În momentul în care am fost surprins de organele de poliţie, eu am deconectat de la reţeaua internet laptop-ul, întrucât aveam un program de tip „râjniţă" pornit şi mi-a fost teamă, acesta fiind primul instinct. În perioada ianuarie-iulie 2007 am comis înşelăciuni pe Internet, atât în numele meu (de vreo 3-4 ori), cât şi în numele lui Apostolescu Sorin-Cristian, de 20 ani (de vreo 4-5 ori). Acesta se prezenta personal la o agenţie WU şi după ce completa formularul, îmi aducea banii din care 30% reprezenta comisionul lui pentru serviciile făcute. Mi-au fost prezentate 2 fotografii de către organele de poliţie în care l-am recunoscut pe Dani, fiind Florea Constantin Daniel, de 26 ani şi pe Apostolescu Sorin-Cristian, de 20 ani. Cunosc că se ocupă cu înşelăciuni pe Internet şi următoarele persoane din Vâlcea:

- Fulgescu Daniel

- Fraţii „Jacku"

- „Colivarii" şi vărul său „Bebiţă", care locuiesc într-un apartament închiriat, lângă piaţă, cum treci prin gangul de lângă Florărie, primul bloc pe stânga, a doua scară, la etajul patru.

Atât declar, susţin şi semnez personal.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

Terenul pe care se află amplasat sediul Consiliului Judeţean Vâlcea continuă să fie motiv de dispută şi tensiuni cu principala instituţie a Guvernului în teritoriu - Prefectura Vâlcea. Ultima întâmplare: conducerea Instituţiei Prefectului Vâlcea a solicitat la mijlocul lunii trecute revocarea deciziei Consiliului Judeţean Vâlcea din 29 iunie 2007 privind cererea de trecere a terenului aferent sediului Consiliului, din domeniul public al statului şi administrarea Prefecturii Vâlcea, în domeniul public şi administrarea Consiliului Judeţean. Juriştii Prefecturii şi-au motivat această cerere în temeiul Legii privind proprietatea publică şi regimul juridic ale acesteia, Legii administraţiei publice locale, şi ale unei hotărâri de guvern din anul 1994 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reşedinţe de judeţe în administrarea prefecturilor. „Nemulţumită" de prevederile acestor legi, Consiliul Judeţean a formulat acţiune la Curtea de Apel Piteşti, în contradictoriu cu Guvernul României, pentru anularea poziţiei 39 din anexa la HG 706/1994, imobile în care îşi desfăşoară activitatea Consiliul Judeţean Vâlcea şi aparatul propriu al acestuia, pe considerentul că aceste bunuri imobile aparţin domeniului public de interes judeţean. Printr-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie, din anul 1995 s-a admis recursul Consiliului Judeţean împotriva sentinţei civile a Curţii de Apel Piteşti, s-a casat sentinţa atacată în sensul că s-a admis acţiunea Consiliului Judeţean şi s-a anulat poziţia 39 din hotărârea guvernului din anul 1994. În acest fel, s-a recunoscut irevocabil că imobilele prevăzute la această poziţie sunt bunuri de interes judeţean. Faţă de această situaţie, în cursul anului 1999, Consiliul Judeţean a inventariat aceste imobile „Teren sediu consiliu judeţean" şi „Clădire sediu administrativ" în domeniul public al judeţului.

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 64 din 30 aprilie 2007 s-a modificat anexa la decizia aceleiaşi instituţii din 1999, în sensul… radierii poziţiei „Teren sediu Consiliu Judeţean". Probabil dintr-o eroare, în 1999, Prefectura Vâlcea a solicitat Curţii de Apel Piteşti anularea numai unei singure poziţii din anexă, respectiv cea referitoare la terenul consiliului judeţean, fără a solicita şi radierea poziţiei „Sediu administrativ". Însă, juriştii Consiliului Judeţean au considerat că, întrucât clădirea aparţine domeniului public al judeţului, se impunea ca şi terenul pe care este amplasată această clădire să aparţină tot domeniului public al judeţului. În aceste condiţii, consilierii judeţeni au decis la sfârşitul lunii iulie respingerea cererii formulate de Prefectura Vâlcea, referitoare la solicitarea de trecere a terenului aferent sediului Consiliului Judeţean din domeniul public al statului şi administrarea Prefecturii, în domeniul public al judeţului şi administrarea Consiliului Judeţean.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus