Nici nu s-a terminat bine împărţirea sferei de influenţă politică asupra instituţiilor deconcentrate ale statului sau societăţilor cu capital majoritar de stat şi luptele pentru ocuparea funcţiilor de conducere s-au intensificat. Pentru conducătorii politice ai celor două partide, reunite în alianţa pentru guvernare, a început calvarul. Traficul de influenţă, micul şantaj şi, nu în ultimul rând, cerşetoria demnităţilor, se desfăşoară, de acum, la vedere. S-ar da bani pentru noile numiri, nu s-ar da, dar nici munca electorală a unora nu va fi pe deplin răsplătită. Fiecare funcţie de conducere are avantajele ei, misterele ei, dar şi o istorie de care ar trebui să se ţină cont.

Până în anul 1996, anul instalării la guvernare a Convenţiei Democrate, în funcţiile de conducători administrativi sau manageri s-au aflat profesionişti, înregimentaţi în PSD, oameni care consfinţeau deviza „omul potrivit, la locul potrivit". Acestora, din motive politice, li s-a arătat cartonaşul roşu, fiind eliberaţi din funcţie de guvernele lui Emil Constantinescu, cel care s-a lăudat că are în partidele Convenţiei peste 11.000 de specialişti. Cât de „specialişti" au fost cederiştii - s-a văzut, cum s-a văzut, de altfel şi în guvernul Tăriceanu. Ultimii, nu numai că nu au avut „specialişti" în teritoriu, dar s-au făcut de râs şi cu cei 4 miniştri cu prestaţii jenante, fapt care a condus la demiterea lor din funcţie.

Intertitlul acesta ne-a fost sugerat de un cititor (fost liberal ce a plecat  din organizaţia judeţeană liberală din cauza dictatului liderului Emilian Frâncu) care, analizând perioadele de guvernare 1996 - 2000 şi 2004 - 2008 a concluzionat că cederiştii au fost mai moderaţi, mai prevăzători şi neîncrâncenaţi pe răzbunare, menţionând că în ceea ce priveşte schimbările de conducători vâlceni făcute prin nerespectarea criteriului competenţei şi valorii, „liberalii au fost mai răi".

La acest capitol, ne-am exprimat de atâtea ori nedumerirea acţiunii dictatoriale a liberalului şef Frâncu ce a schimbat pe mai toţi directorii pesedişti sau simpatizanţi ai PSD, mergând până acolo încât şi un post de poştaş era atrăgător, pentru el, de schimbat. Am considerat că directorii sau alţi conducătorii schimbaţi din funcţii în perioada 2004-2008 sunt „victime" ale politicii liberale sau interesului conducătorilor acestui partid, în teritoriu. Multe sunt exemplele de abuz şi de răzbunare politică liberală, dar pentru că la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Vâlcea, unde lupta pentru ocuparea primei funcţii se dă între poftitorii din judeţele arondate activităţii acestui Inspectorat, cazul şefului Ocolului Silvic Voineasa - ing. Gheorghe Deaconeasa, numit în funcţie de PSD şi dat afară de liberalii din conducerea centrală a acestui partid, dar şi de un grup de liberali vâlceni, merită a fi reamintit.

Întreaga presă românească a tratat, rând pe rând, jaful făcut în pădurile din jurul localităţii Voineasa, pornind de la faptul că un fals avocat liberal, Bogdan Tudor a înfiinţat obşti fantomă, care, după punerea în posesie au procedat la tăieri masive de conifere, ilegal. Şeful Ocolului Silvic Voineasa, inginerul Diaconeasa a declanşat o luptă cu mafia pădurilor, caracatiţă coordonată şi supervizată de tandemul ministrului liberal (de atunci) Gheorghe Fluture, secretarul de stat din MAPDR - Vasile Lupu şi secretarul de stat al aceluiaşi minister Istvan Toke. Ei făceau parte dintr-o caracatiţă financiară care transcede oricărei culori politice, impunând o serie de apropiaţi în posturile cheie ale sistemului. Cum la Ocolul Silvic Voineasa se afla un inginer curajos ce s-a împotrivit ilegalităţilor, a fost declanşată o luptă ilegală, împotriva lui. Mai întâi, trei liberali de frunte vâlceni, i-au cerut inginerului Deaconeasa să-i împroprietărească cu 4 ha de teren cu conifere, menţionând că unul este pentru ministrul Agriculturii Gheorghe Fluture. Şi, dragii de ei, nu vroiau păduri decât la Obârşia Lotrului, unde brazii erau mai mari şi mai deşi, başca zona turistică.

Neîndeplinind dorinţa mafioţilor, şeful Ocolului Silvic Voineasa a fost schimbat din funcţie. Hotărât să declanşeze lupta cu îmburgheziţii post-revoluţionar, Gheorghe Deaconeasa a ieşit din sistemul silvic, sesizând jaful care s-a declanşat începând cu anul 2004. Atunci, un jurist debutant Bogdan Tidor - devenit avocat cu numai 2 ani de practică profesională (trăiască Valeriu Stoica - PNL) - dar secretar al Primăriei Voineasa, a pus în posesie obşti fantomă (Pociovaliştea, Bălceşti-Pereşti, Aniseni, Radoşeni, Banca Gilortul şi altele). Falsurile acestui individ au fost refuzate de a fi verificate chiar de prefectul Vâlcii - Anuţa Handolescu, ba, mai mult, aceasta colaborează cu avocatul mafiot, chiar şi acum, în Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar. Zvonuri în care noi nu credem spun că doamna prefect ar fi obţinut, cu sprijinul falsului avocat, peste 100 ha în Groapa Mălăii, din comuna Mălaia, pentru socrii săi. Toate sesizările făcute de Inginerul Deaconeasa au rămas fără rezultat, iar pădurea dispărea sub ochii unor conducători judeţeni, silvici sau poliţiştilor îngăduitori. Şi ce se putea face împotriva lor un inginer răzvrătit care s-a luat de piept cu mafioţii?

Înainte de a aborda acest capitol, trebuie să menţionăm că în stăvilirea furturilor masive de brad rolul cel mai important îl are Inspectoratul Teritorial Silvic şi de Vânătoare (ITRSV). Acesta îşi are aria de jurisdicţie pe mai multe judeţe, limitrofe judeţului nostru şi nimic nu se mişcă în păduri fără ştirea inspectorilor lui sau prin tolerarea tăierilor ilegale, interesate. În luna decembrie 2004, fostul director al Regiei Naţionale a Pădurilor - ing. Dan Aldea, a adus în Voineasa o firmă româno-daneză RODANK, care a început să defrişeze proprietăţile de conifere ale familiei Munteanu, în Obârşia Lotrului. Totul fără contract, fără autorizaţii de exploatare, fără cadru legal şi cu avize false. Hoţii au reuşit să treacă pe sub nasul TRSV, de la Voineasa la Sebeş, cantitatea de 4.500 m.c. de lemn furaţi de pe această proprietate. Există dovezi de necontestat din care rezultă că inspectorii ITRSV - Jianu Gheorghe, Gheorghe Dinucă (acesta vrea să fie şef la ITRSV Vâlcea, domnule Cîlea!) şi Ştefan Gheorghe, s-au aflat în control cu Poliţia (în ajun de Crăciun) 24 de ore din 24, firma RODANK transportând cu o coloană de 12 maşini 400 m.c. de brad, pe sub nasul lor. Nici inspectorii menţionaţi nu au văzut nimic şi nici poliţiştii nu au avut îndreptată atenţia spre maşinile inscripţionate cu sigla firmei româno-daneze. Valoarea totală a pagubei a fost de peste 5 miliarde lei vechi în dauna proprietarilor şi profit în tabăra mafioţilor îndrumaţi de Bogdan Tudor. Inginerul Deaconeasa, la data de 4 ianuarie 2005, a solicitat ca reprezentanţii ITRSV, Poliţiei şi Direcţiei Silvice să participe la constatarea masivei defrişări, dar oamenii nu s-au sinchisit să se deplaseze. În aceste condiţii, Deaconeasa a facut constatarea doar cu personalul Ocolului Silvic Voineasa, sesizând Parchetul şi întocmindu-se dosarul penal 75/P/2005. Abia după 8 luni de zile se milostivesc cei trei inspectori menţionaţi să vină şi să (re)facă acel control pe care ar fi trebuit să-l facă imediat după Revelionul 2004/2005. Aceştia, spre surprinderea tuturor, au concluzionat că proprietarii pădurii îşi tăiaseră copacii. Adică părinţii inginerului Deaconeasa sau chiar el. În raportul întocmit, inspectorii mincinoşi nu au trecut nimic despre tăierile reclamate şi nici nu au amintit de firma RODANK, făcându-i pe poliţişti să întocmească un raport fals, printre altele precum că ei au constatat paguba (ea a fost constatată şi consemnată în documentele aflate la dosarul penal, tocmai de inginerul Deaconeasa, după ce inspectorii şi poliţiştii refuzaseră să participe la verificări). Paguba adusă apoi statului (după schimbarea din funcţie a inginerului „revoluţionar") a fost de 25 milioane euro, ceea ce a făcut ca mafioţii să prindă un ţi mai mare tupeu. Tupeu pe care nu-l puteau căpăta fără un spate asigurat de inspectorii ITRSV. După 4 ani de lupte cu mafioţii şi „spuma liberală" din Voineasa şi din judeţ, inginerul Deaconeasa a reuşit atragerea în instanţa de judecată a falsificatorilor de acte, îndreptarea erorii şi condamnarea reprezentanţilor firmei RODANK. Cât îi priveşte pe inspectorii ITRSV sau poliţiştii îngăduitori, hotărârea judecătorească nu spune nimic. Nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le pute.

Aproape de final

În acest stadiu în care nici o acuzaţie nu mai există la adresa inginerului pesedist, pedepsit de mafia liberală a pădurilor, hoţii aruncă pe piaţă tot felul de zvonuri, ca să influenţeze conducerea PSD ce s-a orientat la promovarea inginerului Deaconeasa în una din funcţiile de conducere de la ITRSV. Mai mult, zvonerii afirmă că liderul PSD - Ion Cîlea s-ar fi înţeles, cu omologul său de la Gorj, ca sediul ITRSV să fie mutat la Tg. Jiu şi în această funcţie să fie numit Gheorghe Dinucă, omul bănuit a fi omul mafioţilor liberali. Ne manifestăm neîncrederea în această informaţie, cunoscând cât de mult ţine liderul social-democrat la judeţul Vâlcea şi cât de mult apreciază controlul asupra situaţiei economice judeţene de către vâlceni. Pentru a dezamorsa zvonurile calomnioase, dăm publicităţii (în facsimil) răspunsul IGPR - Direcţia de investigare a fraudelor, privind acuzaţiile mincinoase ce i se aduc curajosului silvicultor pesedist, inginer Gheorghe Deaconeasa.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

ILEGALITĂŢI. Nicolae Stănişor este acuzat de membrii Consiliului Local Mateeşti că a impus un management dezastros la primăria comunei. Alesul local, Eugen Simion (PSD), a făcut o serie de dezvăluiri şocante cu privire la mişmaşurile făcute de acesta cu banii publici. El spune că primarul a devenit un mic dictator local, care face legea în comună după bunul plac, fără a ţine seama de deciziile şi propunerile consilierilor locali.  Una dintre cele mai grave acuze care i se aduc primarului pecist este aceea de deturnare de fonduri

VOCEA VÂLCII informa opinia publică, cu mai mult timp în urmă, că primarul comunei Mateeşti, Nicolae Stănişor (PC), este cunoscut ca o fire impulsivă, gata oricând să folosească violenţa atunci când nu-i convine câte ceva. Edilul este cunoscut ca un bătăuş fără pereche, care administrează pumni - mai ceva ca un boxer - tuturor celor ce „îndrăznesc" să-l supere sau să-l contrazică. Aproape nimeni nu reuşeşte să-i intre în graţii, iar omul dovedeşte că are grave probleme de personalitate şi moralitate. Deşi deţine o funcţie publică ce implică multă responsabilitate şi cumpătare în rezolvarea problemelor cu care se confruntă cetăţenii comunei, atitudinea sa ne dezvăluie, mai de grabă, un personaj brutal care împarte dreptatea după bunul plac, în perfectă contradicţie cu legea. Aşa se explică de ce, în acest moment, edilul este acuzat de maltratarea fizică şi verbală a unui poliţist şi a unui consilier local. Mai trebuie spus că, de curând, s-a dispus urmărirea penală a edilului pentru abuz în serviciu. În rândurile care urmează vom detalia gravele şi numeroasele nereguli săvârşite, de-a lungul vremii,  de primarul-bătăuş.   Fişa sa de cazier judiciar arată că Nicolae Stănişor a mai fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare, însă a fost reabilitat de drept şi că, de-a lungul vremii a primit mai multe amenzi administrative pentru numeroasele abuzuri în serviciu, săvârşite în cei trei ani şi jumătate de mandat. Cuantumul amenzilor se ridică la peste 35 milioane lei vechi. Menţionăm că primarul a refuzat să citească materialul de urmărire penală, din motive numai de el ştiute. Care este părerea primarului-bătăuş cu privire la trimiterea sa în judecată? Contactat telefonic, Nicolae Stănişor ne-a spus că nu are cunoştinţă despre ancheta penală care se desfăşoară pe numele său.  În plus, el ne-a ameninţat că dacă publicăm vreun articol legat de numele său ne va da în judecată: „Nu ştiu despre niciun rechizitoriu. Procurorii nu mi-au arătat aşa ceva… Ce zic ăia? Că l-am bătut pe miliardarul ăla de Marin? Minciuni… Nu este nimic adevărat. Am tăiat eu lemn abuziv? Nu e aşa… Da' şi procurorii ăia sunt oameni şi pot fi daţi în judecată, nu? Nu am făcut nimic rău…". Apoi, brusc, la celălalt capăt al firului s-a făcut tăcere, primarul închizându-ne telefonul în nas.

Ca şi cum toate aceste fărădelegi nu ar fi fost suficiente, Nicolae Stănişor este acuzat de membrii Consiliului Local Mateeşti că a impus un management dezastros la primăria comunei. Zilele trecute, am fost contactaţi de unul dintre aleşii locali din Mateeşti, Eugen Simion (PSD) care a făcut o serie de dezvăluiri şocate cu privire la mişmaşurile făcute de acesta cu banii publici. Alesul a precizat că Nicolae Stănişor a devenit un mic dictator local, care face legea în comună după bunul plac, fără a ţine seama de deciziile şi propunerile consilierilor locali.

Una dintre cele mai grave acuze care i se aduc primarului pecist este aceea de deturnare de fonduri. Consilierul Simion Mateescu spune că la sfârşitul lunii august a anului trecut, Primăria Mateeşti a primit de la Consiliul Judeţean Vâlcea, în urma unei rectificări de buget, suma de 1,5 miliarde lei vechi cu destinaţia precisă: lucrări de reabilitare a drumurilor din comună. Batjocorind legea, edilul a întocmit o expunere de motive, supusă aprobării consilierilor locali, în care împarte sumele alocate de CJ după bunul plac, explicând că din aceşti bani trebuie să plătească şi alte datorii ale primăriei. În concluzie, primarul Stănişor a deturnat fondurile publice care au fost alocate în cu totul alt scop. Dar să explicăm mai bine lucrurile… Banii primiţi de primărie de la Consiliul Judeţean fuseseră prevăzuţi pentru reabilitarea drumului comunal Codreşti, pe o suprafaţă de aproape un kilometru. „Acest drum trebuia asfaltat pentru că ne creează foarte multe probleme de la o vreme încoace. Atunci când plouă, datorită faptului că este acoperit cu pietriş, se formează un soi de noroi amestecat cu pietre care se scurge în drumul principal. Când e vreme rea, oamenii nici nu mai pot ajunge în casele lor… Dar pe primar nu-l interesează acest lucru. A cheltuit banii şi a asfaltat doar 300 de metri din drum, restul sumei cheltuind-o pentru fel de fel de lucruri. Din punctul meu de vedere a făcut deturnare de fonduri pentru că banii alocaţi de Consiliul Judeţean aveau o destinaţie precisă…", ne-a mărturisit consilierul Mateescu.

Potrivit expunerii de motive a primarului Nicolae Stănişor, din cei 1,5 miliarde alocaţi, repetăm, exclusiv pentru reabilitarea drumurilor, edilul a cheltuit, în acest sens, doar 800 milioane lei vechi. „Pentru învăţământ, a fost alocată suma de 38 mii  lei, pentru plata ajutoarelor sociale, 4 mii de lei. (…) La capitolul ajutoare mai rămâne suma de 19 mii lei pe care vă rog, domnilor consilieri, să fiţi de acord să o alocăm pentru întrajutorarea familiilor care au împlinit 50 de ani de la căsnicie. (…) La capitolul cheltuieli administraţie se trece suma de 300 lei", se arată în expunerea de motive a primarului comunei.

Lungul şir al ilegalităţilor edilului Nicolae Stănişor nu se opreşte, însă, aici. Într-una din şedinţele consiliului local, edilul a propus angajarea şefului Serviciului de Situaţii de Urgenţă pe un post care nici măcar nu a fost creat. „I-am spus primarului că nu putem aproba aşa ceva din moment ce nici măcar nu avem un astfel de post în organigramă. E de-a dreptul absurd", a precizat Simion Mateescu. Şi asta nu e tot. Alesul local ne-a spus că Primăria Mateeşti nu are în acest moment un contabil-şef, iar actele contabile ale instituţiei se află într-un veritabil haos. „Nu-mi pot imagina cum acest primar nu a angajat până acum un contabil care să ţină evidenţele. Acum ceva timp în urmă, au venit, în control, mai mulţi reprezentanţi ai Curţii de Conturi însă nu au putut să verifice nimic pentru că nu există, la primărie, evidenţă contabilă. De două ori au fost aici", a mai precizat consilierul local. Declaraţiile consilierului Mateescu, în cazul care se dovedesc a avea un real suport în realitate, sunt deosebit de grave. În primul rând, potrivit legii, primarul Stănişor ar fi trebuit să primească o amendă usturătoare care să-l readucă cu picioarele pe pământ. Dar cum autorităţile de control au angajaţi pentru care cuvântul de ordine este pasivitatea, nici nu ne mirăm prea tare că edilul a scăpat basma curată. „Nu ştim niciodată pe ce anume cheltuieşte acest primar banii. Nu ne arată justificări, devize, note de fundamentare, nimic…  Dacă îi cerem aşa ceva ţipă cât îl ţine gura că nu trebuie să ştim noi. Însă, când are nevoie de noi, ca să-i votăm propunerile, nu ştie cum să ne vorbească mai frumos. În cazul în care Stănişor nu-şi revine la realitate, eu îmi voi da demisia. Cu omul acesta nu se poate lucra", a opinat alesul.     

Toaletă de jumătate de miliard, nefuncţională

La şcoala generală cu clasele I-VIII din comuna Mateeşti, sat Greceni, există un grup sanitar în care primăria a investit fabuloasa sumă de 500 miliarde lei vechi. Paradoxal, deşi în toaletă s-a investit un sac de bani aceasta nici măcar nu funcţionează. Angajaţii unităţii de învăţământ de care aminteam mai sus, spun că WC-ul nu mai a mai fost folosit din toamna anului trecut (nu a funcţionat decât vreo două luni!), pentru că nu are apă… Datorită faptului că nu a fost folosit, a început să se degradeze vizibil, iar acum copiii sunt nevoiţi să se ducă la un WC dărăpănat şi insalubru în care le este şi teamă să intre. Mai mult decât atât, gurile rele povestesc că suma alocată pentru construirea acestui grup sanitar, jumătate de miliard, nu a fost folosită în totalitate în acest scop, restul banilor intrând în buzunarele unor indivizi ce fac parte din cercul de interese al edilului-penal pentru care nu mai există lege sau moralitate. „Fac apel, prin intermediul dumneavoastră, ca autorităţile de control ale statului să vină la Primăria Mateeşti unde haosul este la el acasă. În opinia mea, singurii care pot să facă lumină sunt cei de la Curtea de Conturi care ar trebui să facă un control amănunţit. Ar avea multe lucruri de descoperit…", a conchis alesul local Simion Mateescu. 

Primarul comunei Mateeşti este un cunoscut scandalagiu care se comportă de parcă comuna pe care o păstoreşte ar fi moşia proprie. În sprijinul acestei idei vine şi declaraţia agentului-şef de la Poliţia Mateeşti, Gheorghe Ţuicu, care a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu cu privire la faptul că şi el a căzut victimă ofenselor primarului. Acesta afirmă că în data de 9 iulie 2007 a intervenit pentru a aplana un conflict ce se iscase între edil şi inginerul agronom Nicolae Boiangiu. Supărat că poliţistul a avut „curajul" să se amestece în scandal, Stănişor l-a lovit de mai multe ori pe Ţuicu şi l-a împins pe holul primăriei sugerându-i: „de mâine să-ţi iei bagajele şi să pleci din comuna mea". Poliţistul susţine că a vrut să calmeze spiritele deoarece primarul devenise violent şi zbiera la Boiangiu, folosindu-se de insulte gen „paporniţar şi derbedeu". În plus, omul legii povesteşte că în momentul în care edilul şi-a dat seama că a fost auzit, s-a năpustit asupra sa, insultându-l şi lovindu-l cu pumnii şi picioarele, urlând din toţi rărunchii să iasă din primărie. Ca să scape de furia bătăuşului, poliţistul a fost nevoit să intre într-un alt birou, sugerându-i lui Boiangiu să plece din calea necioplitului edil. Poliţistul nici nu a apucat bine să termine fraza, că Stănişor a şi sărit la bătaie, dându-i brânci pe scări şi izbindu-l cu pumnii peste piept.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus