Cele ce se întâmplă în zona de nord a judeţului cu pădurile, lasă rece conducerea administrativă a judeţului nostru, Poliţia sau Garda Financiară. Toate semnalele transmise prin presă sunt tratate ca o poveste şi nimeni nu se deranjează nici măcar pentru a dialoga telefonic cu noi la temă. Avem de toate, lege şi alte instrumente de luptă împotriva mafiei, oameni plătiţi să o facă, dar nu există voinţă politică. Trebuie să se întâmple o adevărată catastrofă, să se modifice relieful, râurile să îşi mute albiile, oameni să moară şi mii de case să fie distruse, ca să iasă din birouri funcţionarii plătiţi să aplice legea, iar Legea să îşi recapete respectul pentru care a fost creată. Un mega-control în pădurile judeţului, nu a fost făcut niciodată. De ce s-ar face, dacă oamenii guvernării îşi trag seva viitorului lor politic de aici? Tuturor mafioţilor trebuie să li se dea o lecţie, până nu va fi prea târziu. Experienţa de până acum arată că vinovaţii au fost prinşi mai mereu şi au fost aspru pedepsiţi cu… iertarea păcatelor. Dar cum finanţează campanii electorale, asigură bunăstare pentru o seamă întreagă de figuri înalte, pe fondul anarhiei legislative, mafia a fost capabilă să se dezvolte nestingherit, sub ochiul îngăduitor al puterii, oricare ar fi fost ea. Nu de puţine ori s-au văzut parlamentari sau diverşi alţi „buni români", care au ridicat vocea împotriva mafiei. A fost, însă, vorba doar despre o mascaradă, pentru că mafia lemnului este atât de bine protejată politic, încât s-a ajuns ca grupurile de interese să facă presiuni pentru elaborarea de legi favorabile jafului.

PSD-ul a creat mafia

Mafia lemnului este, de fapt, cea mai bănoasă şi mai complexă reţea din România, mai puternică, se spune, chiar decât reţelele petrolului. Mafia lemnului a gestionat un jaf fără precedent care a avut loc în pădurile româneşti în ultimii 17 ani. După Revoluţie, unii băieţi descurcăreţi s-au trezit subit cu păduri pe care nu le-au avut şi nici măcar visat vreodată, în timp ce adevăraţii proprietari şi-au rupt pingelele prin tribunale, în zadar. Un exemplu despre implicarea politicului în mafia lemnului a fost lovitură fină, dar la fel de năucitoare, dată pădurii de fosta putere pesedistă, pe ultima sută de metri de guvernare. Este vorba despre acea lege aberantă, care a dat pe mâna primarilor zeci de mii de hectare de păduri spre retrocedare. Iar primarii, care s-au trezit cu atâta bogăţie peste noapte, au împărţit după cum le-a tunat interesul electoral, că doar urma votul, iar poporul nu prea mai trăgea cu foştii. Aşa s-au văzut unii cu păduri pe care nu le-au avut niciodată, dar le-au trântit la pământ în numai câteva luni.

Bulibăşeala de la Voineasa

În anul 2000, a fost promulgată Legea fondului funciar care nu a permis moştenitorilor de proprietăţi funciare să revendice decât maximum 10 ha din terenurile agricole sau împădurite deţinute de strămoşii lor. Drept urmare, la Comisia pentru aplicarea legii fondului funciar din Voineasa s-au adresat zeci de cereri, solicitatorii prezentând - care mai de care - acte doveditoare pentru solicitările făcute. După acest an, a fost numit în funcţia de secretar al Primăriei Voineasa un tânăr de numai 24 de ani - Bogdan Tudor. Asupra lui planează o mulţime de bănuieli că stă în spatele tuturor încurcăturilor privind retrocedarea pădurilor, la rândul lui fiind manipulat - de la Bucureşti - de politicieni, miniştri secretari de stat şi avocaţi. Cert este că acesta a înfiinţat un număr de 8 obşti (se pare că a mai făcut una, zilele trecute) în baza unor acte contestate ca fiind neconcludente şi nesemnificative. În numerele trecute, am prezentat o parte din suspiciunile care îl trimit direct în braţele legii penale, dar asta numai dacă oamenii legii mai au şi curajul să îl tragă la răspundere. Pentru că se pare că o instituţie cu nume sonor, de care a ajuns să mai tragă doar găinarii, i-a tratat cu blândeţe pe cei prinşi cu acte în neregulă sau nu au întocmit dosare de cercetare, deşi probele vinovăţiei lui Bogdan Tudor sau a pretinşilor procuratori sunt ca pe picior.

Poftă de Mereuţu

Având în vedere prevederile Legii 1/2000, cinci moştenitori ai unor autori proprietari fizici de păduri au revendicat dreptul lor pe care îl puteau dovedi cu acte de netăgăduit. Ei sunt Dan Petrulian (Craiova), Radu Cristian Marinescu (Bucureşti), Cătălin Gheorghe Pârvulescu (Tg. Jiu), Alina Maria Tănase (Germania) şi Victoria Bădescu (Baia de Fier - Gorj). Împreună, cei cinci dovedeau cu acte că sunt moştenitorii a 800 de ha de terenuri împădurite şi goluri alpine în Muntele Mereuţu (peste 70% din suprafaţa acestui munte). Am făcut această precizare pentru a produce o probă reală, imbatabilă, că pe muntele Mereuţu nu a funcţionat nici o obşte, toţi cei aflaţi în documentele de atestare din perioada 1926-1948 fiind doar persoane fizice. Asta pentru că Bogdan Tudor - „omul negru al pădurilor" a născut - cu acte false - şi aici o obşte, luptând - INCONŞTIENT - să-i deposedeze pe cei care sunt cu adevărat proprietari de păduri pe acel munte.

Obştea falsă Pociovaliştea

Cei cinci moştenitori au cerut şi li s-a validat suprafaţa de 50 ha de pădure, după cum spunea Legea 1/2000. Mafioţii din Primăria Voineasa, când au văzut că Muntele Mereuţu rămâne fără proprietari, au validat restul de terenuri împădurite unor indivizi pofticioşi de averi, care nu le-au aparţinut, ce, împreună, s-au reunit în Obştea Pociovaliştea. Numai că viaţa le joacă renghiuri şmecherilor. În anul 2005, a apărut Legea 247 cea care a restituit „in integrum" toate suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră deţinut până în anul 1948. Depunându-se cerere pentru diferenţa de proprietate, cei cinci moştenitori au constatat că s-a validat în mod ilegal suprafaţa de 504 ha. „Fericiţii" împroprietăriţi au fost puşi în posesie fără să se emită titlul de proprietate, ceea ce este o infracţiune. Constatând că falsul atrage sancţiuni penale, primarul comunei Voineasa - Dobrin Nicolae a contactat urgent specialiştii de la Cadastru, cerându-le să stopeze încadastrarea şi să nu se emită titlurile de proprietate. Dacă oficialul voinesean a avut demnitatea şi a stopat ilegalitatea ce se putea face la Oficiul de Cadastru Vâlcea, în schimb, nu a avut curajul să facă demersurile la Comisia Judeţeană de aplicarea Legii Fondului Funciar pentru invalidarea procesului verbal de punere în posesie a membrilor obştii Pociovaliştea. Faţă de falsurile constatate, cei cinci moştenitori amintiţi au deschis acţiune în justiţie pentru revendicarea întregii suprafeţe deţinute în muntele Mereuţu. La prima instanţă - cea din Brezoi - procesul a fost câştigat, dar nu te poţi dumiri de tupeul lui Bogdan Tudor, cel care s-a intitulat „reprezentant al Obştii Pociovaliştea", apărându-i interesele în calitate de avocat. A urmat introducerea recursului la Tribunalul Vâlcea, pe al cărui rol se află acest proces acum.

Intervine presa turcită

În această fază de proces, trebuia făcut ceva pentru care să se poată baza o cerere de strămutare a judecării procesului în alt oraş. Şi s-a găsit. La comandă, un ziarist local a publicat un articol mincinos despre situaţia de pe muntele Mereuţu, menţionând că nişte oficiali vâlceni au cumpărat terenuri de la proprietarii reali (cei cinci amintiţi) şi că există temeri privind obiectivitatea judecării recursului în Rm.Vâlcea. Aceasta este una din şmecheriile avocăteşti, legală, de astfel şi, acum, se aşteaptă soluţia cererii de strămutare. În cazul în care procesul va fi strămutat spre judecare în Tg.Mureş, mafia lemnului lucrează „tare". Secretarul de stat la Ministrul Agriculturii şi pădurilor - Istvan Toke, prietenul lui Bogdan Tudor şi vicepreşedintele în falsa Asociaţie a Proprietarilor de Păduri din România, unde Tudor este preşedinte, îşi are originea în Tg.Mureş.

Obştea care nu e obşte

Obştea Pociovaliştea nu a existat niciodată pe muntele Mereuţu şi asta se poate dovedi cu documente. Din studiul actelor în posesia cărora ne aflăm, rezultă că primul proprietar la care se poate raporta istoria terenurilor din Mereuţu este Constantin Popescu, din comuna Cernădia, Gorj. În anul 1904, câţiva proprietari din comuna Albeni, împreună cu C. Popescu şi ginerele acestuia Sevastian Pârvulescu au închiriat Societăţii Române pentru Industrie Forestieră părţile lor de munte din Mereuţu (vezi facsimil 1). Apoi, între anii 1904-1912, Constantin Popescu a cumpărat pădurile proprietarilor din Albeni, devenind proprietar majoritar în calitate de persoană fizică. Un document din anul 1912 arată că proprietarul C. Popescu a închiriat spre exploatare Societăţii Anonima Română partea sa din muntele Mereuţu (vezi facsimil 2). În arhiva judeţului Gorj au mai fost găsite documente ale anilor consecutivi 1926-1932 din care rezultă că Societatea Lotru a deţinut în exploatare suprafeţe împădurite din proprietatea lui C. Popescu şi Gheorghe M. Ţarfulea în Mereuţu. Un „Tabel cu distribuirea drepturilor în Muntele Mereuţu", emis în anul 1932, arată aceiaşi configuraţie a proprietăţilor, majoritar fiind Constantin Popescu (vezi facsimil 3). Documentul atestă că proprietarii închiriau golurile alpine ciobanilor pentru a păşuna oile, ceea ce dovedeşte o dată că pe muntele Mereuţu nu a existat vreo obşte. Deci, nimic nu mai poate da peste cap soluţia restituirii „in integrum" a proprietăţilor din Mereuţu adevăraţilor moştenitori. Urmează ca după soluţia definitivă, infractorii care au înfiinţat o obşte fantoma, pretinzând proprietăţi ce nu le-au deţinut niciodată să răspundă penal. Nu mai este mult până atunci!

Primarii poartă vina

In judeţul Vâlcea, mii de hectare de terenuri forestiere au fost puse în posesie incorect, pe baza unor legi controversate. Este vorba de Legea 1/2000 cu modificările ulterioare şi Legea 400/2002. Ambele au permis împroprietărirea a sute de moştenitori doar pe baza unor liste din 1945, în care erau trecuţi cei care ar fi urmat să primească terenuri agricole cu ocazia aplicării reformei agrare de după război. Deşi aceste liste nu s-au materializat niciodată în titluri de proprietate, întrucât reforma nu s-a mai aplicat, în legislatura trecută, oficialităţile le-au luat drept bază legală de retrocedare şi au făcut cadou mii de hectare de pădure muntenilor din judeţ. Legea care a dat pe mâna primarilor pădurile spre retrocedare (Legea nr. 1/2000) a făcut mult rău adevăraţilor proprietari de terenuri împădurite. Pe baza acestei aberaţii şi în judeţul nostru s-au defrişat în ultimii ani suprafeţe importante de păduri! Intenţia de a se stârpi mafia lemnului de pe Valea Lotrului, când în spatele firmelor care prosperă stau politicieni influenţi, pare la fel de utopică precum intenţia de a stârpi consumul de droguri din toată lumea. Iar apoi, după ei, potopul. O soluţie binefăcătoare este sesizarea împroprietăririle cu păduri şi să nu se mai aprobe marcări şi tăieri în cele date deja sătenilor şi să fie trimise în judecată comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar, precum şi a Comisiei Judeţene Vâlcea pentru emiterea unor hotărâri de validare şi amplasament, eliberarea unor titluri de proprietate şi punerea în posesie fără temei legal a unor terenuri forestiere. Dar nu trebuie uitat nici Bogdan Tudor, omul de ale cărui prestidigitaţii au profitat mulţi indivizi - cunoscuţi sau necunoscuţi - adevăraţii mafioţi ai lemnului vâlcean. Parchetul îl aşteaptă!

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus