INFRACȚUNI. Trei vâlceni au postat pe Internet un anunț că vând cinci monede antice, găsite într-un sit arheologic lăsat în paragină de pe raza județului Vâlcea. Ei au fost însă descoperiți de polițiștii din Horezu, care acum îi cercetează penal pentru că nu au predat autorităților județului artefacte ce fac parte din Tezaurul Cultural Internațional. Directorul Direcției de Cultură Vâlcea, Florin Epure, ne-a declarat cu nonșalanță că astfel de situri necercetate sunt foarte multe pe raza județului, dar că nu sunt bani pentru deschiderea unor șiantiere arheologice, iar tezaurul național este lăsat pradă hoților chiar sub ochii autorităților județului.
Cinci monede vechi de peste 2.000 de ani au fost găsite și expuse spre vânzare pe Internet de către trei vâlceni, ce vor fi cercetați penal acum pentru că nu au predat autorităților artefacte ce fac parte din Tezaurul Cultural Internațional și pentru că și le-au însu șit. Alexandru Bădiță, Ionuț Barbu și Ovidiu Barbu au descoperit într-un sit arheologic părăsit două monede dacice Tetradrahme, o monedă austriacă, una posibil turcească și una Napoleon din anul 1872. Ei s-au gândit că pot scoate bani frumo și pe ele și imediat le-au și postat pe un site de pe Internet, cerând 3.000 de euro pe doar două dintre monede. Numai că, spre ghinionul lor, pe firul afacerii au intrat polițiștii din Horezu, care au organizat sub acoperire o întâlnire de negociere la un peco din Rm. Vâlcea, din zona Troianu. ” Monedele au fost luate dintr-un sit arheologic ce nu a fost cercetat până acum și din câte am înțeles ar mai exista încă 200 de monede de acest fel în acel loc. Nu putem spune localitatea unde au fost găsite pentru că acest sit urmează să fie explorat de arheologi. Cei trei ar fi avut obligația să predea monedele antice găsite, în termen de 10 zile, primarului localității unde au domiciliul. Aceste artefacte sunt supuse unui regim strict, iar infracțiunea de care se fac cei trei vinovați este prevăzută de Legea 182 privind Patrimoniul Cultural Național” „ne-a declarat șieful Poliției Horezu, comisar „șef Nicolae Sărdărescu.
Deocamdată Alexandru Bădiță, Ionuț Barbu și Ovidiu Barbu sunt cercetați în stare de libertate, iar cele cinci monede au fost trimise spre expertizare Muzeului Județean ” Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea.
Siturile arheologice din Vâlcea, lăsate pradă hoților
Din nefericire, în Vâlcea se pare că sunt zeci de situri arheologice ce sunt lăsate în paragină, iar oamenii de cultură par a fi dezinteresați de artefactele valoroase care se găsesc în județul nostru. Astfel se face că noi călcăm pe istoria țării, iar autoritățile nu mișcă un deget să descopere tezaurul României. Mai mult decât atât, siturile arheologice sunt lăsate la voia întâmplării și pradă hoților. Însu și directorul Direcției de Cultură Vâlcea, Florin Epure, ne-a declarat cu nonșalanță că siturile nu pot fi cercetate pentru că nu sunt bani pentru deschiderea unui șiantier arheologic. Mai mult decât atât, cu dezinvoltură, acesta ne-a spus că oricum cele cinci monede antice găsite și puse în vânzare pe Internet nu sunt foarte valoroase. ” Acestea sunt descoperiri întâmplătoare și nu văd că este vreo problemă faptul că situl nu a fost cercetat. Nu sunt bani să se deschidă un șiantier arheologic. În ultimii 20 de ani nu șitiu unde ați văzut că s-au mai deschis șiantiere arheologice. Asta se făcea înainte de ’89, acum nu, pentru că nu sunt bani. Oricum, monedele descoperite nu sunt foarte valoroase” „ne-a declarat directorul Direcției de Cultură Vâlcea, Florin Epure.
Ne întrebăm care sunt criteriile în urma cărora directorul de la Cultură a stabilit că monedele sunt lipsite de valoare istorică din moment ce el nici măcar nu le-a văzut și, mai mult decât atât, din câte șitim, nu are calificarea profesională necesară pentru a putea da verdicte asupra autenticității acestora. De o vreme bună, Florin Epure s-a resemnat în a încălzi scaunul de director al Direcției pentru Cultură Vâlcea transformându-se mai degrabă într-o vedetă TV (l-am văzut tot mai des pe la emisiuni dându- și cu părerea despre artă și cultură), decât într-un șief veritabil al păstrării și valorificării patrimoniului vâlcean. Pe scurt, domnia sa mai mult hăhăie decât acționează, ceea ce îl împinge în ridicol.
Ce sunt tetradrahmele?
Este cunoscut că geto-dacii au împrumutat pentru monetăria proprie prototipuri din lumea greco-macedoneană pe care le-au adaptat specificului local. Prototipul principal — cel mai răspândit — l-au constituit tetradrahmele regelui macedonean Filip al II-lea, având pe avers capul lui Zeus cu barbă și cunună de lauri, iar pe revers un călăreț și numele emitentului, însoțit adesea de sigle și simboluri. Într-o măsură mai mică, au mai fost utilizate ca model emisiile regilor macedoneni Alexandru cel Mare, Filip al III-lea Arideul și cele ale orașului Larissa din Thessalia. Întâlnim o bogată monetărie de tip greco-macedonean mai ales în partea de nord și nord-vest a Transilvaniei, Banat, Moldova și zona de dealuri a Olteniei. Reprezentările de pe monede sunt supuse unor variate transformări, capătă diferite stiluri. În câmpul monedei apar sigle, monograme, simboluri. Toate sunt emisiuni de argint, tetradrahme cu greutate 12-14 g.
CLAUDIA STANCIU